De la Chloé încoace, moda nu mai este la fel
0
Acum 60 de ani, în 1952, Chloé, brand deţinut de o egipteancă educată în Franţa, a fost prima casă de modă care a ieşit din tiparul haute couture, pentru a se adresa unui public feminin mai tânăr şi mai dezinvolt.
Poate că numele Chloé nu spune la fel de multe ca Dior, Chanel sau Yves Saint Laurent, mai ales publicului român. Dar aceasta nu înseamnă că brandul franţuzesc cu nume de fată a jucat un rol secundar în istoria modei internaţionale. Dimpotrivă! Casa franţuzească Chloé este una dintre cele mai importante piese din structura de rezistenţă a industriei vestimentare în forma şi cu succesul ei de astăzi.
A dat naştere unui nou concept
În anii '40-'50, Parisul postbelic a schimbat preferinţele femeilor în materie de modă. Până atunci, curentul haute couture deţinea supremaţia, iar idealul în vestimentaţia feminină erau ţinutele la comandă, cusute de mână din cele mai luxoase materiale şi cu cea mai mare atenţie la detalii. Tocmai din acest motiv, creatorii de modă ai vremii se adresau unui public elitist, în general doamnelor, iar rochiile erau, în mare parte, rigide, la fel ca stilul de viaţă al parizienilor.
În acest context, tinerii dornici să se elibereze de constrângerile vremurilor se regăseau în partea stângă a Senei, în Rive Gauche, zona artiştilor, scriitorilor şi filozofilor. Aici a găsit ceea ce căuta şi Gaby Aghion, o egipteancă de 24 de ani, provenind dintr-o familie avută, educată în stil francez şi având o viziune boemă atât asupra vieţii în general, cât mai ales asupra modei.
În totală opoziţie cu noţiunea de haute couture, Gaby visa la decorsetare şi, de aceea, a început să creeze ţinute care se adresau unui public mai larg. Haine care nu erau lucrate la comandă şi care le arătau pe tinerele pariziene exact aşa cum acestea îşi doreau să fie: libere, lipsite de griji şi senzuale.
Astfel, odată cu prima colecţie de haine a tinerei egiptence, în 1952, numită Chloé (după numele unei prietene), a început să se contureze un nou concept în moda pariziană şi mondială: contra-couture sau prêt-à-porter de lux. În mâinile lui Gaby Aghion, moda de lux a devenit, dintr-o dată, accesibilă. Hainele erau lucrate cu aceeaşi atenţie pentru detalii, dar în măsuri standard şi erau vândute direct „de pe raft". Un concept pe care îl subapreciem astăzi, ce ne permite să purtăm hainele care ne plac în aceeaşi zi, comparativ cu cele haute couture, care intră în posesia cumpărătorului de-abia după săptămâni întregi de probe.
Mai târziu, s-a dovedit că prosperitatea industriei vestimentare depinde de prêt-à-porter, iar succesul de astăzi al modei se datorează, într-o oarecare măsură, casei Chloé.
Cu semnătura pe etichetă
Prima colecţie a lui Aghion a cuprins şase rochii simple din poplin, un bumbac tratat pentru a fi mai subţire, neted, mătăsos, dar şi mai rezistent. Neavând un magazin propriu la început, ea îşi purta rochiile într-o valiză dintr-un butic în altul, pe străzile Parisului, şi le vindea pe loc. Dând dovadă de spirit antreprenorial, Aghion a refuzat ca rochiile ei să poarte eticheta magazinului, aşa cum se proceda în anii '50, şi şi-a creat propriile etichete cu numele Chloé.
Femeile care cumpărau ţinute Chloé erau cele care munceau şi care, chiar dacă aveau bani suficienţi pentru a-şi procura rochii haute couture, nu aveau timpul necesar pentru nesfârşitele probe impuse de creatori.
În această perioadă, Gaby Aghion a creat ţinute easy chic (elegante, dar fără prea mult efort), care au reprezentat multă vreme semnătura casei Chloé şi care se mai regăsesc, într-o oarecare măsură, şi astăzi, în creaţiile tinerilor designeri: rochiile-cămaşă, bluzele lipite de corp şi, în general, haine care conturează silueta tip ţigaretă.
Pe gustul lui Grace Kelly
În 1956, Gaby şi-a prezentat pentru prima oară ţinutele unui public format mai ales din artişti, la Café de Flore, din Paris. Colecţia a fost primită atât de bine, încât hainele cu etichetă Chloé au devenit emblematice pentru anii '60.
Aşa se face că ţinutele Chloé au început să fie purtate de cele mai mari nume ale vremii, de la Brigitte Bardot la Grace Kelly şi Jackie Kennedy, deşi primul magazin a fost deschis de Aghion de-abia în 1971.
Pistă de lansare pentru tinerii designeri
În 1966, unul dintre primii angajaţi ai casei Chloé a fost germanul Karl Lagerfeld, care a primit poziţia de director de creaţie. El a fost cel care a dat naştere siluetelor emblematice ale brandului francez: silfide şi fluide - „le flou". Iar în 1972, a creat o serie de „fuste-surpriză", după cum le-a numit el însuşi, lungi până la glezne, din mătase plisată, atât de largi încât ascundeau faptul că, de fapt, erau pantaloni.
„Este o perioadă atât de îndepărtată, încât nici măcar nu sunt sigur că eu sunt cel care a creat ţinutele acelea. Cea mai «tânără» rochie Chloé pe care am creat-o are peste 30 de ani", îi mărturiseşte Lagerfeld editorului de modă Suzy Menkes, de la „The New York Times", în cadrul evenimentului care a marcat 60 de ani de Chloé.
După ce Lagerfeld a părăsit brandul, în 1983, vânzările au scăzut foarte mult, iar după încă doi ani, Aghion a vândut casa de modă Grupului Dunhill (cunoscut astăzi drept Richemont). Deşi Lagerfeld s-a întors ca director de creaţie pentru Chloé în 1992, brandul nu şi-a revenit complet decât în 1997, după preluarea departamentului de creaţie de către un alt tânăr designer, Stella McCartney.
Ea a reinventat silueta femeii Chloé, care este puternică, îndrăzneaţă şi, totuşi, romantică şi seducătoare. În 2001, însă, McCartney şi-a deschis propria casă de modă, iar la şefia Chloé a urmat asistenta ei, Phoebe Philo. Astăzi, Philo are succes ca director de creaţie al casei Céline.
Din 2011, un alt nume prea puţin cunoscut, Clare Waight Keller, creează pentru Chloé, iar colecţiile ei sunt foarte bine primite atât de public, cât şi de critici.
Geanta cu lacăt
Phoebe Philo, directoarea de creaţie a casei Chloé din 2001 până în 2006, a creat una dintre cele mai populare genţi din lume, geanta Paddington.
Se încarcă comentariile...
