Adevarul.ro

Particula neutrino, care poate infirma teoriile lui Einstein, sau neconcludentul efect al tratamentului cu celule suşă, a înfierbântat lumea ştiinţifică.

În lumea ştiinţei, anul 2011 a adus o mulţime de reuşite, dar şi răsturnări de situaţie, teorii infirmate şi dezamăgiri produse de idei considerate iniţial salvatoare. „The Guardian" a alcătuit un clasament al celor mai importante evenimente ştiinţifice care au avut loc anul acesta, cu bune, cu rele. 

Grafenul,  un supermaterial

Savanţii Konstantin Novoselov şi Andre Geim de la Universitatea Manchester, ­Marea Britanie, au inventat grafenul - un strat format dintr-un singur rând de atomi de carbon - care ar putea fi utilizat pentru fabricarea multor produse, de la ecrane tactile la diverse mase plastice, mult mai ieftin şi mai eficient. Potrivit unui studiu realizat de James Hone, de la Universitatea Columbia din Statele Unite, grafenul este cel mai puternic material care a fost măsurat vreodată, fiind de 200 de ori mai rezistent decât oţelul structurat.

Guvernul britanic a fost atât de încântat de rezultatele obţinute de oamenii de ştiinţă, încât va investi 50 de milioane de lire sterline (60 de milioane de euro) într-un program naţional de cercetări în domeniul grafenului.

Mai iute ca viteza luminii

În urmă cu aproape un secol, Albert Einstein ne asigura că niciun obiect aflat în mişcare nu poate depăşi viteza luminii. Cercetătorii de la laboratorul CERN din Geneva fac tot posibilul însă să-l contrazică pe marele savant. Ei au trimis un flux de neutrino - particule minuscule, aproape fără masă, care aproape că nu interacţionează deloc cu alte particule - către laboratorul colegilor lor din Gran Sasso, aflat la o distanţă de 730 de kilometri, în Italia.

Spre surpriza lor, oamenii de ştiinţă au descoperit că particulele neutrino au ajuns mai repede decât se aşteptau ei, călătorind cu 60 de miliardimi de secundă mai repede decât viteza luminii. Majoritatea experţilor au crezut că rezultatul experimentului va fi infirmat atunci când testul va fi repetat. Însă al doilea experiment a produs rezultate similare.

Primul European

Mai multe fragmente de oase şi dinţi, descoperite în ­Anglia şi Italia, au demonstrat că omul modern a ajuns în Europa cu 5.000 de ani mai devreme decât se credea ­iniţial. Doi dinţi de bebeluşi, descoperiţi în Grotta del Cavallo, din provincia italiană Apulia, şi un fragment de maxilar, descoperit în Kents Cavern din comitatul britanic Devon, au fost dataţi ca având o vechime de 45.000 de ani, ­respectiv 41.000 de ani, potrivit unui articol publicat în revista „Nature". Înainte de acest studiu, se credea că Homo sapiens a sosit în Europa în urmă cu circa 35.000-40.000 de ani.

Orgasmul „aprinde" creierul femeii

Luna trecută, oamenii de ştiinţă au anunţat că au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN) pentru a crea primul film din lume ce prezintă creierul feminin înainte, în timpul şi după orgasm.

Filmul, ce seamănă cu o peliculă de animaţie, prezintă creşterea rapidă a activităţii cerebrale, pe măsură ce tot mai mulţi neuroni încep să se activeze, în peste 80 de regiuni, să se unească în crescendo şi întregul creier pare să cânte „o simfonie" în timpul orgasmului, după care activitatea scade în intensitate şi revine la normal, scrie Mediafax, citând „The ­Guardian".

Sora Terrei

Cu ajutorul telescopului spaţial Kepler a fost descoperită o exoplanetă, denumită ­Kepler 22-b, ale cărei caracteristici sunt foarte apropiate de cele terestre. Exoplaneta este de 2,4 ori mai mare decât Terra şi se află la o distanţă potrivită de steaua ei pentru a întreţine viaţa.

Mai exact, savanţii consideră că temperatura medie de la suprafaţa noii planete este de 22 de grade Celsius, iar un an durează pe Kepler 22-b circa 290 de zile terestre. Astronomii cred, totodată, că pe ­Kepler 22-b există apă. Din păcate, exoplaneta se află la o distanţă de 600 de ani-lumină de Terra.

Terapia cu celulele suşă, o dezamăgire

Visul potrivit căruia persoanele paralizate ar putea să meargă din nou după injecţii cu celule suşă a suferit un eşec major, după decizia gigantului american în biotehnologie Geron de a abandona primul test de acest fel realizat pe pacienţi umani. 

Această decizie a reprezentat o dezamăgire uriaşă pentru cei care credeau că terapia cu celule suşă pe pacienţi umani ar putea deveni în scurt timp o procedură banală. Patru pacienţi au primit tratament injectabil cu celule suşă în cadrul testelor Geron, obiectivul fiind acela de a afla dacă tratamentul este sigur. Nu au fost înregistrate efecte secundare, însă savanţii de la Geron au constatat că starea pacienţilor nu a prezentat nicio ameliorare.

Marte? Prea departe

În ciuda faptului că oamenii tot trimit sonde pe planeta roşie, inginerii spaţiali au în continuare o rată destul de mică în ceea ce priveşte succesul lansărilor spre Marte. Din cele 38 de misiuni spre Marte, 19 au întâmpinat dificultăţi şi defecţiuni majore, rata eşecurilor fiind de 50%. Ultimele speranţe se îndreaptă spre Curiosity, uriaşul laborator de cercetări spaţiale, construit de NASA, care a fost lansat spre Marte în noiembrie. Curiosity va ajunge pe Planeta Roşie în 2012.

În căutarea „Particulei lui Dumnezeu"

După ce au ciocnit fluxuri de particule la viteze colosale în încercarea de a recrea condiţiile existente la începuturile Universului, oamenii de ştiinţă de la laboratorul Large Hadron Collider (LHC) au raportat că este posibil ca scopul principal al acestor eforturi - identificarea bosonului Higgs sau „Particula lui Dumnezeu", entitatea care dă masa tuturor celorlalte particule - să fi fost deja atins.