Siesta resetează ceasul muncii
0
O mică pauză de relaxare după masa de prânz învigorează atenţia, restartează memoria şi „fugăreşte“ stresul. Pe scurt, creşte eficienţa în muncă.
Românii rezonează mult cu obiceiurile popoarelor din spaţiul mediteraneean. Însă, din raţiuni economice şi de mentalitate, nu au adoptat, decât cu puţine excepţii, religiozitatea acestora în a se relaxa în pauza de prânz.
Şi apoi, cu atât mai mult în vremuri de criză, când angajatorii apelează la artificii care de care mai originale pentru a-şi creşte profitul, cine mai are vreme să se gândească la pauze de prânz care să redea armonia? Că obiceiul siestei are de suferit în zilele noastre o dovedesc chiar reglementările introduse nu mai de mult de lunile trecute în ţări cu tradiţie în moţăiala de după-amiază, precum Spania şi Franţa. În Spania, de exemplu, guvernul a aprobat o lege care permite extinderea programului de lucru a spaţiilor comerciale, încurajând implicit renunţarea la pauza de prânz.
Mai productivi,mai sănătoşi
Mulţi români nici nu îşi iau pauza de masă, mâncând pe birou în timp ce tastează la computer sau vorbesc la telefon. Oana C. din Bucureşti spune că mai degrabă poate număra zilele când ia masa de prânz în adevăratul sens al cuvântului decât pe cele când mănâncă un sandvici fără ca măcar să se ridice de la birou. „Am atât de mult de lucru de când cu criza, încât am zile când nici nu mă ridic de pe scaun. Plus că, de multe ori, nici nu-mi permit să iau masa la o cantină şi vin cu pachet de-acasă", spune Oana.
Culmea este că deşi mulţi români procedează astfel tocmai pentru că se gândesc că sunt mai eficienţi şi rezolvă mai multe sarcini, lucrurile stau exact pe dos.
Studiile au arătat că există o tendinţă naturală de a moţăi imediat după masa de prânz. Teste realizate de oamenii de ştiinţă de la NASA au demonstrat că o porţie scurtă de somn, chiar şi de numai 10 minute în cazul unor persoane, creşte productivitatea cu peste o treime şi îmbunătăţeşte vigilenţa cu 100%.
Însă nu doar capacităţile cognitive au de câştigat de pe urma unei reprize de moţăială, ci şi sistemul cardiovascular, ca efect a detensionării şi a combaterii stresului. De altfel, un studiu al cercetătorilor de la Şcoala de Sănătate Publică de la Harvard a demonstrat că un pui de somn la prânz reduce riscul de boli de inimă cu 34%.
Pauza în care vin ideile bune
În România există puţine companii în care să fie prevăzute spaţii destinate recreerii după masa de prânz. Însă firmele în care activitatea de bază este creaţia au investit în astfel de spaţii, pentru că s-a înţeles că eficienţa angajaţilor va creşte astfel. Doru Sână, programator web la The Geeks, în cadrul agenţiei de publicitate LeoBurnett, spune că posibilitatea de a se relaxa într-un astfel de loc în cadrul firmei unde-şi petrece zilnic nouă ore l-a ajutat din mai multe puncte de vedere. „Cam jumătate de oră după masă, joc fussball cu colegii, inclusiv cu cei cu care nu interacţionez direct. Mă ajută să fiu mai productiv faptul că fac la serviciu şi astfel de activităţi", spune Doru.
Moţăiala dintre orele 14.00-16.00, organică
S-a observat de-a lungul timpului că, în acest interval de timp, avem tendinţa de a moţăi şi chiar am adormi cu uşurinţă. Specialiştii spun că aceste ore se integrează în mod natural bioritmului nostru şi, prin urmare, sunt mai propice recuperării decât dormitul până la prânz.
Totuşi, insomniacii şi depresivii ar trebui să se abţină de la a dormi în timpul zilei, pentru că asta ar putea să le deregleze şi mai mult mecanismele ritmului somn-veghe.
Însemnările istorice arată că împăratul Napoleon obişnuia să moţăie în timp ce mergea pe cal după masa de prânz.
Compozitorului Johannes Brahms i se întâmpla să moţăie cu capul pe pian în timp ce lucra la celebrele sale opere.
Chiar şi genialul Einstein oferea creierului său o pauză de gândire în timp ce moţăia la prânz în scaunul său preferat.
Baronesa Margaret Thatcher, fost prim-ministru al Marii Britanii, dormea la prânz şi în perioada când era foarte activă pe scena politică.
Se încarcă comentariile...
