Semnele fuduliei la români: de la congelator la smartphone

Individul de succes al anilor ’80 avea maşină şi congelator

Reperele prestigiului social au evoluat în ultimele decenii de la congelator sau televizor color la gadgeturi high-tech de ultimă generaţie şi maşini de fiţe.

În anii '70, românul considerat înstărit avea neapărat Dacia 1300, magnetofon Tesla sau Kashtan şi o mulţime de benzi magnetice, înregistrate cu muzică străină. Erau indicatorii succesului din acea vreme sau, după cum spun sociologii, marcatorii prestigiului social. Un deceniu mai târziu, aceşti indicatori s-au schimbat.

„Anii '80 coincid, în România, cu magazinele alimentare goale şi cu raţionalizarea hranei. Lumea suferea de foame. Din acest motiv, cine avea pe vremea aceea un congelator, de exemplu, era văzut în comunitate drept un om realizat. Dacă avea aşa ceva, însemna că avea şi mâncare pe săturate, ceea ce, pe atunci, era un adevărat lux", explică sociologul Alfred Bulai. 

„Îmi amintesc momentul când părinţii mei au adus acasă un congelator uriaş", povesteşte Ionuţ Riblea (43 de ani), din Bucureşti. „În cele câteva minute cât a durat să-l cărăm până la scara blocului, toţi vecinii au apărut la ferestre şi se holbau la noi, şuşotind. Apoi, peste doar câteva zile, au început să sune la uşă şi s-o întrebe pe mama dacă puteau şi ei să-şi păstreze una-alta în congelatorul nostru", spune Ionuţ Riblea.

După congelator a apărut televizorul color. Se întâmpla tot în anii '80, când posesorul unui astfel de aparat era invidiat de toată lumea. Postul naţional nu emitea decât două ceasuri pe zi, iar când o făcea, cel mai interesant lucru de văzut în culori era mira. Dar televizorul - Elcrom, Telecolor sau Cromatic - era scump şi foarte greu de obţinut - doritorul se înscria pe o listă de aşteptare şi căpăta dreptul de a cumpăra râvnitul aparat după ani de zile.

„La începutul anilor '80, cine avea un Elcrom era considerat un om de succes. Povestea a durat până spre sfârşitul acestei perioade, când televizoarul color a devenit un lucru destul de obişnuit şi a ieşit de pe lista de marcatori de prestigiu social. Atunci a fost înlocuit de videoplayer", precizează Alfred Bulai.

Maşinile străine şi termopanele

Videoplayerul a fost multă vreme un indicator al succesului - până la jumătatea anilor '90. „Mulţi români au început să câştige mai bine în acea perioadă, iar vechii marcatori de prestigiu social, fiind acum la îndemâna oricui, s-au schimbat. Maşinile străine - de regulă cumpărate la mâna a doua din Germania, pentru că cele noi erau încă inaccesibile - reprezentau ultima modă. Nu conta cât era de uzată, important era să fie marcă străină, de preferat nemţească. Iar dacă individul avea şi un pager sau un telefon mobil de tipul «cărămidă» era un om realizat", mai spune sociologul Alfred Bulai.

Spre anii 2000, veniturile românilor au început să crească, iar indicatorii s-au schimbat din nou. Telefoanele mobile, acum mult mai mici şi mai performante, au devenit banale. Filosofia succesului nu mai presupunea să deţii un telefon mobil - tot românul avea măcar unul -, ci să-l ai pe cel mai nou şi mai scump.
De asemenea, odată cu apariţia firmelor de leasing, maşinile străine noi au devenit, şi ele, accesibile oricărui român cu un salariu decent. Apoi au apărut geamurile termopan. N-aveai termopane, erai un sărăntoc. „La un moment dat, nebunia termopanelor atinsese nişte cote atât de înalte, încât au fost unii care şi-au aruncat la gunoi tocăria din lemn de stejar pentru a-şi pune rame PVC, inclusiv în biserici sau şcoli vechi", îşi aminteşte Bulai.

Gadgeturile şi excursiile exotice

Astăzi, gadgeturile high-tech - smartphone-urile, tabletele, laptopurile, e-readerele - sunt principalii marcatori ai prestigiului social. „Românii îşi schimbă telefoanele şi computerele mai des ca americanii şi ca occidentalii în general. Românii au cele mai noi, cele mai scumpe şi cele mai performante gadgeturi, deşi majoritatea nu folosesc sau nu ştiu să folosească nici 10% din funcţiile acestor dispozitive high-tech. De asemenea, mulţi au smartphone de ultimă generaţie, dar nu au internet instalat pe el. Sau, mai grav, n-au nici măcar minute să poată suna pe cineva", este de părere Bulai.

Maşina rămâne şi astăzi o confirmare a succesului. Dar pentru a îndeplini această menire, ea trebuie să fie cât mai costisitoare. Toată lumea are maşină nouă, străină. Dar, ca să arăţi cu adevărat ca un om cu stare, ai nevoie măcar de un X5, deşi de preferat ar fi un Bentley sau un Rolls Royce, de multe ori luate în rate pe zeci de ani. 

Mai nou, ultima fiţă sunt excursiile exotice. Cu cât destinaţia este mai îndepărtată, cu atât mai bine. De asemenea, hotelul trebuie să fie de cinci stele, iar banii cheltuiţi pe distracţii şi suvenire să însumeze măcar o leafă bună de corporatist. Evident, pentru confirmarea prestigiului astfel obţinut, pozele de vacanţă ajung imediat pe Facebook.

În Occident, criteriile sunt altele

Cum era de aşteptat, occidentalii au alte criterii de măsurare a succesului. De pildă, vesticii nu-şi cumpără maşini de fiţe, decât dacă sunt putred de bogaţi. Acelaşi lucru, dar la o scară mai redusă, se întâmplă şi cu gadgeturile high-tech. Studii recente arată că americanii, de pildă, ţin un telefon mobil, în medie, 4 ani. Românii doar 1,5 ani. 

De altfel, o cercetare realizată de compania De'Longhi arată că marcatorii prestigiului social la britanici şi americani sunt, în ordinea importanţei, camera de dressing (la femei), boxele audio (la bărbaţi), jacuzzi, televizorul 3D, esspresorul, cameră pentru vinuri controlată termic sau grătarul electric.

"În anii '90, nu conta cât de uzată era maşina. Important era să fie marcă străină, de preferat nemţească.''
Alfred Bulai sociolog