Românii şi-au scăpat copiii pe internet
0
Părinţii din România sunt prea puţin implicaţi în monitorizarea activităţilor virtuale ale copiilor, în ciuda faptului că ţara noastră se situează peste media UE în ceea ce priveşte expunerea la materiale sexuale.
19% din copiii români cu vârste cuprinse între 9 şi 16 ani au văzut mesaje sexuale pe internet. Acest procent include 6% din copiii de 11-16 ani care au avut acces la materiale cu persoane surprinse în timpul unui act sexual şi 2% care au urmărit imagini sexuale violente. În plus, 27% au vizionat şi alte genuri de conţinut potenţial dăunător, cum ar fi site-uri rasiste (15%), pro-anorexie (11% din totalul copiilor investigaţi) şi site-uri de auto-mutilare (9%).
Acestea sunt câteva dintre concluziile îngrijorătoare ale unui studiu realizat în 25 de ţări europene, prin proiectul EU Kids Online. Riscurile sunt mai mari în statele unde competenţele în folosirea internetului sunt mai ridicate. Astfel, printre ţările unde copiii sunt mai protejaţi se numără Austria, Belgia, Franţa sau Germania, în timp ce România se află la polul opus, alături de Cehia, Estonia şi Lituania.
Mai mult, potrivit aceluiaşi raport, părinţii din România nu sunt foarte preocupaţi de ceea ce văd copiii pe internet. Astfel, doar 21% din adulţi se tem că cei mici ar putea găsi materiale nepotrivite pentru vârsta lor. În plus, românii se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte filtrarea şi monitorizarea anumitor site-uri cu conţinut nepotrivit pentru copii. Astfel, doar 8% veghează asupra accesărilor copiilor, faţă de 27% cât este media europeană sau 49% în cazul părinţilor din Marea Britanie.
Cu toate acestea, riscurile online - contactarea de către străini sau expunerea la conţinuturi nepotrivite - sunt pe locuri fruntaşe în topul îngrijorărilor părinţilor moderni. Astfel, un părinte din trei spune că este foarte îngrijoraţi de aceste riscuri, chiar mai mult decât în legătură cu consumul de alcool sau de droguri, de probleme cu poliţia sau de activităţi sexuale.
Nu ştiu să folosească metodele de protecţie
„Copiii români se situează peste media europeană în ce priveşte expunerea la materiale online periculoase, cum ar fi site-uri care promovează rasismul sau metode de suicid. Dar, spre deosebire de alte ţări în care gradul de conştientizare al pericolului este mai apropiat de dimensiunile problemei, părinţii români sunt încă prea puţin şi superficial implicaţi în activităţile pe internet ale copiilor lor", a declarat Monica Barbovschi, responsabilă de ancheta EU Kids Online în România.
„Să intri pe un site porno nu este greu. Singura măsură de securitate este că declari că ai 18 ani. Ai mei abia s-au obişnuit cu un telefon mai performant, ce să-mi blocheze mie accesul la internet?", a spus Ionela, elevă la o şcoală generală din sectorul 1 al Capitalei. Aproape jumătate (44%) dintre copiii de 9-16 ani care au văzut imagini sexuale au declarat că au fost deranjaţi de ele. Pe de altă parte, 16% au sperat că problema va trece de la sine, 7% au încercat să o rezolve, 37% au şters mesajul, iar 27% au blocat pe cel care le-a trimis. Doar 3% au raportat problema online, iar mulţi dintre ei au considerat că aceasta le-a fost de ajutor.
Tot mai mulţi copii pe site-urile de socializare
De altfel, o altă concluzie a studiului arată că metodele existente de raportare a incidentelor online nu funcţionează- doar un copil din zece a raportat printr-un mecanism online faptul că este deranjat de un anumit conţinut de pe site-urile de internet.
În România, doar 7% utilizează un astfel de instrument, în condiţiile în care o treime dintre copiii cu vârste între 9 şi 12 ani şi aproape două treimi din cei cu vârste între 13 şi 16 ani deţin un profil pe reţelele de socializare. „Ştiu că există un buton de raportare a fotografiilor cu tentă sexuală sau a altor chestii de felul acesta de pe Facebook, dar nu l-am folosit niciodată.
Nu cred că are vreun efect, doar că poate Facebook şterge poza respectivă. Şi oricum, avem acces la chestii mult mai porno la televizor şi pe site-urile specializate", a declarat Marian, elev în clasa a X-a la un colegiu naţional din Bucureşti.
Specialiştii susţin că este foarte important ca între copii şi adulţi să existe o comunicare sinceră, deschisă. De exemplu, părintele care face lucruri împreună cu cel mic pe internet şi îl încurajează să înveţe lucruri pe cont propriu, rămânând disponibil dacă este nevoie de ajutor, reduce probabilitatea expunerii copiilor la riscuri online la toate vârstele, reduce experienţele negative pentru copiii de 9-12 ani fără să diminueze expunerea la aspecte pozitive ale internetului.
„Este normal ca părinţii să fie îngrijoraţi, mai ales când nu sunt familiari cu internetul şi cu ceea ce poate ascunde acesta. În acelaşi timp însă, ingnoranţa nu este o scuză, iar adulţii ar trebui să fie mult mai atenţi în ceea ce priveşte timpul petrecut de copii în spaţiul virtual şi mai ales calitatea acestuia", a explicat Cezara Ionescu, psiholog.
Cum să-ţi fereşti copilul de pericolul virtual
Potrivit specialiştilor în IT&C şi psihologilor, există câteva metode simple prin care adulţii ar putea veghea mai îndeaproape la binele virtual al celor mici:
- Site-urile trebuie să construiască unelte de reclamare simple şi eficiente astfel încât orice părinte sau copil să le poată folosi.
- Reţelele sociale şi site-urile ar trebui să aibă metode de a stabili setări potrivite pentru fiecare vârstă.
- Părinţii trebuie să se implice în activităţile online ale copiilor. Instalarea unor aplicaţii de monitorizare şi filtrare a traficului pe internet, indiferent că este vorba de calculator, tabletă sau smartphone (de exemplu, Bitdefender Parental Control, RoboKid, e-Surveiller)
- Adulţii trebuie să arate înţelegere şi disponibilitate, să încurajeze o relaţie sinceră, astfel încât copiii să aibă încredere suficientă şi să le raporteze orice activitate bizară sau cu potenţial periculos, indifferent dacă este vorba de mediul virtual sau nu.
Se încarcă comentariile...
