Adevarul.ro

Foarte puţini mai cred în vechile stereotipuri. Psihologia şi psihoterapia sunt privite cu alţi ochi faţă de anii imediat următori Revoluţiei. Majoritatea românilor ajung la psiholog când suferă deja de depresie sau de anxietate. Multe dintre afecţiuni ar putea fi prevenite însă, dacă s-ar adresa specialiştilor de la primele simptome.

Doctorul Andrei Poenaru mi-a transmis printr-un email că n-ar trebui să-mi fac griji pentru echilibrul meu interior. Completasem un chestionar de pe site-ul www.drpoenaru.ro, la invitaţia unui prieten, iar mesajul psihoterapeutului conţinea rezultatul: „În cea mai mare parte a timpului, faci faţă stresului într-o manieră adecvată, constructivă. Primeşti situaţiile care apar în viaţa ta aşa cum sunt, căutând să le valorifici, să iei ceva din fiecare".

Provocarea unui psihoterapeut

La fel ca mine, 63.000 de oameni din mai multe ţări au accesat site-ul şi peste 38.000 au completat chestionarul pentru a afla cât de echilibraţi sunt, dacă alţii stau mai bine decât ei şi, nu în ultimul rând, pentru a câştiga suma de 3.500 de euro.

Doctorul Poenaru nu există în realitate. Este doar un personaj din serialul „În derivă", care va fi lansat la sfârşitul acestui an de HBO România. Campania creată pentru a-l promova a atras însă un număr foarte mare de români. Banii au fost, probabil, principala motivaţie. Totuşi, şi curiozitatea a jucat rolul ei, spune psihologul Dorin Victor Vasile, de la psihoterapie.net. Şi, poate, dorinţa de a consulta, măcar în această formă, un astfel de specialist.

„Chestionarul, elaborat cu ajutorul unui psiholog, a avut 30 de întrebări şi se completa în câteva minute, aşa că avem convingerea că oamenii nu au participat numai pentru premiu. Chiar dacă banii au fost un veritabil «cârlig» şi subiectul în sine a fost cu siguranţă intrigant", spune Andrei Tripşa, Creative Director la Propaganda, agenţia care a conceput campania de promovare.

Aniela Minu, psiholog şi psihoterapeut, consideră că oamenii au luat acest concurs ca pe o provocare. „Românii vor să trăiască mai bine, mai echilibrat, au observat că viaţa zilelor noastre nu mai depinde semnificativ de hrană şi de adăpost - pe care majoritatea ni le permitem acum relativ uşor - ci, mai degrabă, de capacitatea noastră de a face faţă schimbărilor rapide, ritmului alert al vieţii, conflictelor emoţionale, dificultăţilor de relaţionare, de decizie şi de acţiune", explică ea.

Suferim de anxietate şi depresie

Deşi există impresia generală că românii nu merg la psiholog, că unii încă îl confundă cu psihiatrul, mulţi au înţeles că o vizită la un astfel de specialist îi poate ajuta. Mai sunt însă şi persoane care ar avea nevoie să facă acest lucru, dar refuză, spune psihologul Amalia Gheorghe de la Amaterapia. Pe uşa cabinetul ei intră, în medie, cam 10 persoane pe săptămână.

Cei mai mulţi merg la psiholog din cauza problemelor de anxietate şi depresie, cauza fiind, în principal, stresul major exercitat asupra noastră de o societate aflată mereu în schimbare, care solicită la maximum capacitatea de adaptare a oamenilor.

„În rândul factorilor care pot contribui la apariţia acestor tulburări se înscriu problemele de viaţă stresante, diversele conflicte personale sau profesionale, dificultăţile de relaţionare, suprasolicitarea, dificultatea de a lua o decizie sau de a-ţi asuma responsabilitatea pentru anumite hotărâri, lipsa unei discipline a vieţii sau blocajele emoţionale", spune psihologul Aniela Minu.

Exigenţele vieţii cotidiene din prezent sunt mai mari decât în trecut, iar mulţi se simt copleşiţi de rolurile multiple pe care sunt obligaţi să şi le asume. „Oamenii trăiesc astăzi într-o confuzie, încercând să fie de toate şi reuşind parţial. Societatea modernă, bazată pe competiţie, pe comparaţia cu celălalt, induce presiunea de a performa cu orice preţ, uneori mult prea mare - dezechilibru intern cu posibile consecinţe în plan psihic", explică Amalia Gheorghe.

Preţuim sănătatea abia după ce o pierdem

Cei care nu merg la psiholog sunt cei care au idei preconcepute, o mentalitate învechită sau le e teamă că vor realiza, de fapt, că au mai multe probleme şi că trebuie să vorbescă despre ele în faţa cuiva, spun practicienii din acest domeniu.

Mulţi nu-şi dau însă seama că psihologul şi psihoterapeutul pot ajuta şi la prevenirea unor probleme de care persoana nu este neapărat conştientă în acel moment. De obicei, vizitele la psiholog se fac atunci când problemele au creat deja un dezechilibru atât de mare încât persoana în cauză suferă.

„Sănătatea nu reprezintă însă absenţa bolii, ci o stare de bine fizic, psihic şi social. Conform acestei definiţii, ne putem da singuri seama că puţini suntem cu adevărat sănătoşi. Dar, pentru că preţuim sănătatea abia după ce o pierdem, e de înţeles de ce prevenim mai puţin şi tratăm mai mult", spune psihologul Aniela Minu.

„Ne raportăm în acest fel şi la bolile fizice care au semnale evidente, vizibile, şi consecinţe dureroase, aşa că nu e de mirare că există reticenţă în ceea ce priveşte tulburările emoţionale, care nu sunt palpabile", adaugă ea.

Şedinţa de psihoterapie

Serialul „În derivă" se adresează atât celor care au mers, cât şi celor care nu au mers la psihoterapeut. „Privitorii se pot regăsi într-o părticică din fiecare dintre şedinţele din cabinetul lui Andrei Poenaru. Poate îşi vor regăsi slăbiciunile, temerile, speranţele", spune Irina Catanchin, Marketing&PR Manager la HBO.

"Pentru fiecare persoană care intră pe uşa cabinetului sunt poate alte 10-20 care cochetează cu ideea unei psihoterapii, care se informează telefonic despre problema lor, despre condiţiile de desfăşurare a psihoterapiei."
Dorin Victor Vasile
psiholog

Problemele care ne duc la cabinet

ADULŢI

1. Tulburări clinice de anxietate (atacuri de panică, fobii, insomnie etc.)
2. Tulburări depresive
3. Dependenţe (de jocuri de noroc, de ţigări)
4. Probleme de adaptare
5. Probleme de relaţionare (în cuplu - tulburări de dinamică sexuală, dificultăţi în relaţia cu cei mici, în familia extinsă etc.)

COPII

1. Tulburări de comportament
2. Tulburări de hiperactivitate cu sau fără deficit de atenţie
3. Opoziţionism
4. Tulburări anxioase (fobii, anxietate de separare etc.)
5. Tulburări afective

Percepţia românilor, în schimbare

Mulţi liceeni se orientează spre profesia de psiholog  Foto: H.C.

Peste 16.600 de psihologi cu diverse specializări figurează în Registrul Unic al Psihologilor din România. Deşi percepţia românilor despre psiholog s-a mai schimbat, există încă mari diferenţe faţă de modul în care este privită această specializare în alte ţări.

„Explicaţia vine şi din faptul că, la noi, psihologia şi-a găsit locul şi rolul mult mai târziu, am «beneficiat» de alt context istoric şi social decât europenii, avem o altă personalitate şi deschidere spre această latură a vieţii, o altă educaţie şi cultură în acest sens, alte reţineri şi temeri", explică psihologul Aniela Minu.

Confuzie între specializări

Psihologul Amalia Gheorghe adaugă că facultatea de psihologie de la noi a fost desfiinţată în ultimii ani ai comunismului, iar înainte existau doar câteva specializări.

„Societatea nu a ştiut ce să facă cu primele promoţii de psihologi de după Revoluţie, era complet nepregătită să-i absoarbă, îi vedea ca pe nişte «curiozităţi». Din fericire, lucrurile s-au mai schimbat, mai ales datorită influenţelor «de afară»", completează ea.

O altă problemă în ceea ce priveşte percepţia românilor asupra acestui domeniu este şi faptul că multe persoane nu cunosc diferenţa dintre un psiholog, un psihoterapeut şi un psihiatru şi nu ştiu cui ar trebui să se adreseze pentru problemele lor.

„Psihologul şi psihoterapeutul fac lucruri uneori complementare, dar diferite", spune Dorin Victor Vasile, care adaugă că şi el a sesizat o anumită schimbare de mentalitate.

„Dacă acum câţiva ani percepţia generală era că «te duci la psiholog pentru că eşti nebun», acum este mai nuanţată - «te duci la psiholog pentru că te poate ajuta să rezolvi o problemă, nu neapărat foarte gravă»", explică el.

Psihoterapia suferă

de o problemă de identitate, adaugă specialistul. „Trebuie să ştii ce este, ca să o vezi ca pe o profesie distinctă. Oamenii care vin la un psihoterapeut care este şi medic vor considera, în general, că vin la medic.

Oamenii care vin la un psihoterapeut care este şi psiholog consideră, în general, că vin la psiholog. Este mai uşor să spui «merg la psiholog» sau merg «la doctor» decât «merg la psihoterapeut»." Confuzie mai mare se creează şi prin faptul că unii dintre psihoterapeuţi sunt şi psihanalişti, adaugă Vasile.

Atribuţii distincte

-Psihologul se ocupă cu evaluarea pesonalităţii sau cu evaluarea unor caracteristici precise precum atenţia, inteligenţa, estimarea riscului suicidar.
-Psihoterapeutul este cel care îşi ajută clientul să găsească soluţii la problemele sale, îi poate fi alături într-o perioadă dificilă a vieţii sau îl poate ajuta să controleze un anumit simptom - insomnie, dureri, fobii.
-Psihiatrul este medic, tratând pacientul aflat în dificultate nu numai cu sfaturi, ci şi cu medicaţie, pentru că, altfel, problema sa nu poate fi rezolvată.

Europenii apelează la generalişti când au probleme psihologice

Doar unu din şapte cetăţeni ai Uniunii Europene a apelat în perioada martie 2009 - martie 2010 la ajutorul unui profesionist din cauza unei probleme psihologice sau emoţionale. Cei mai mulţi dintre ei au apelat la un medic generalist (aproximativ 11%), ceilalţi vizitând alţi specialişti (aproximativ 3%), arată Eurobarometrul Sănătăţii Mintale realizat la începutul anului 2010.

Datoriile te împing spre specialist

Românii sunt cei care apelează cel mai des la un astfel de ajutor, o treime dintre respondenţi (35%) vizitând un profesionist în ultimul an. Cei care au de cele mai multe ori probleme cu achitarea facturilor şi cei care fac parte din grupurile sociale inferioare sunt cei mai predispuşi să apeleze la ajutor. Cei care nu lucrează sunt şi ei printre cei care merg cel mai des la un cabinet.

În plus, deloc surprinzător, cei care vizitează cel mai des la un specialist sunt şi cei care iau cel mai des antidepresive. Persoanele cu vârste între 15 şi 24 de ani, cei care lucrează pe cont propriu, studenţii, salariaţii semi-profesionişti şi cei care nu au probleme cu plata facturilor nu apelează „aproape niciodată" la un astfel de ajutor.