Românii fură din magazin să aibă stomacul plin

Fie că sunt îngrămădite lângă alte produse, ascunse sub haine sau consumate direct în magazin, alimentele sunt în topul preferinţelor românilor care „uită“ să-şi plătească toate cumpărăturile.

Sărăcie, teribilism sau pur şi simplu lipsă de bun- simţ. Sunt motivele principale care fac ca pe rafturile magazinelor să găsim produse consumate pe jumătate, desigilate sau din care a rămas doar ambalajul.

Un studiu realizat la nivel mondial arată că cele mai expuse categorii de produse sunt băuturile alcoolice scumpe, cafeaua, dulciurile, brânzeturile şi produsele de îngrijire corporală.

În România, potrivit datelor oferite de autorităţi, alimentele şi cosmeticele tentează cel mai mult, lucru confirmat şi de conducerea marilor magazine. „Cu toate că nu putem oferi cifre exacte, ştim că cele mai furate produse sunt cele alimentare", precizează Adina Tîmplaru, reprezentantul unui hipermarket din Capitală.

De altfel, „misiunea" celor care au astfel de obiceiuri nici nu este dificilă, mai ales că nu se jenează nici de camerele de supraveghere, nici de paznici. Nu e deloc greu să desfacă o pungă de chipsuri sau o ciocolată şi să o mănânce în timp ce se plimbă printre rafturi.

Chiar dacă sunt observaţi, cei în cauză nu pot fi sancţionaţi decât dacă sunt văzuţi că aruncă ambalajul gol printre rafturi. Iar aceasta e modică: li se cere să plătească preţul produsului.

Fură şi pentru amuzament

„Am o cunoştinţă care a «cercetat» fiecare supermarket din Bucureşti pentru a vedea care este mai vulnerabil. L-au descoperit şi periodic merge acolo cu soţul ei pentru a mânca de pe rafturi. Nu se pune problema de bani, ci de amuzament, de distracţie, după cum ne spune chiar ea", povesteşte Andreea (30 de ani), din Bucureşti. O altă metodă, mai puţin întâlnită în România, dar destul de populară în străinătate, este cea a furtului la cântar.

Astfel, atunci când sunt cântărite, clienţii selectează variante mai ieftine ale fructelor sau legumelor sau adaugă alte câteva bucăţi după ce deja au tipărit eticheta.

Metoda destul de simplă trece deseori neobservată de casiere, iar când acest lucru nu se întâmplă, clienţii susţin că nu au ştiut cum se utilizează cântarul. În Marea Britanie, un studiu publicat recent a arătat că mai bine de o treime dintre cumpărători au furat la cântar măcar o dată.

Metodele şi curajul asigură „succesul"

Nu doar alimentele se evaporă însă de pe rafturile magazinelor din România. „Am furat tricouri şi bluze. Este simplu: intri cu ele în cabina de probă, le dai jos alarma, le pui pe tine şi apoi pleci. Îţi trebuie doar curaj", spune Mihai (23 de ani), din Capitală. Un prieten de-al său, care susţine că fură des deodorante sau parfumuri pentru maşini, are altă metodă: „Cumperi un produs care este ambalat într-o cutie mai mare, pui încă un produs lângă el, aşa că unul îl plăteşti, altul nu".

Un fost angajat al unui hipermarket din Capitală a povestit, sub protecţia anonimatului, că din magazin se fură, în special, produse de mici dimensiuni, adeseori destul de scumpe, de la cosmetice până la gumă de mestecat. De cele mai multe ori, hoţii nu dau de bănuit, pentru că par persoane înstărite, serioase.

„Într-o zi, doi tineri îmbrăcaţi office, cu genţi de laptop căptuşite cu folie de aluminiu, pentru a nu fi detectaţi de razele infraroşu, au furat zeci de baxuri de gumă de mestecat. Operau în zonele unde nu băteau camerele de luat vederi", precizează bărbatul.

O altă tehnică folosită de hoţi este cea a schimbării etichetelor. Unele sunt rupte pentru a se elimina elementele de siguranţă, iar altele sunt pur şi simplu schimbate cu ale produselor asemănătoare, dar mult mai ieftine. 

Iar vigilenţa casierelor este uşor de păcălit, mai ales în perioadele de maximă aglomeraţie, cum ar fi sărbătorile. Deşi metodele se diversifică, totuşi numărul furturilor este în scădere, atât în România, cât şi la nivel mondial.

Astfel, în primele trei luni ale lui 2012 au fost constatate 1.423 de furturi de pe rafturi, faţă de 1.676 în anul 2011, arată datele oferite de Inspectoratul General al Poliţiei Române. Valoarea produselor sustrase lunar dintr-un magazin ajunge până la 2.000 de euro.

Infractor de voiesau de nevoie?

Potrivit unui studiu privind hoţii din magazine realizat de Centrul pentru Cercetare în Retail din Marea Britanie, furturile sunt influenţate de nivelul ridicat al şomajului şi de scandalurile politice şi financiare.

„Mulţi simt că politicienii şi bancherii, i-au dezamăgit, iar acest lucru ar putea da anumitor persoane un stimulent psihologic pentru a fura", afirmă Joshua Bamfield, autorul cercetării.

Psihologii români sunt de părere că persoanele care fură din magazine sunt de două tipuri: cei care o fac de nevoie, pentru că nu îşi permit să cumpere anumite produse, şi cei care o fac din teribilism, pentru a arăta că se poate fura.

 „Există anumite tipuri de persoane care, psihologic, nu rezistă tentaţiei de a fura. Multe dintre persoanele care sustrag alimente o fac pentru că nu-şi permit să achiziţioneze acel tip de mâncare, iar cei care fură produse cosmetice o fac mai mult din teribilism", explică psihologul Keren Rosner.

Studiul britanicilor mai arată că pierderile provocate de furturi reprezintă aproximativ 1,45% din vânzările totale, iar ţările cu cel mai ridicat procentaj al infracţiunilor de acest gen sunt India, cu 2,38% din vânzări, şi Rusia, cu un procent de 1,74%. Îngrijorător este însă faptul că, uneori, chiar angajaţii magazinelor sustrag mai multe produse decât clienţii.

Ce riscă hoţii din magazine

Potrivit noului Cod Penal, persoanele care sustrag alimente sau orice alt tip de produs din magazine sunt puşi sub acuzare pentru furt simplu.

Această infracţiune este definită de articolul 208 din Codul Penal, astfel: „Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani".

Cei mai mulţi „scapă" doar cu plata produsului şi cu o mustrare din partea agenţilor de pază. În cazul în care ajung pe mâna autorităţilor, mulţi se aleg însă doar cu câte o amendă penală sau cu pedepse cu suspendare.

"Multe dintre persoanele care sustrag alimente o fac pentru că nu-şi permit să achiziţioneze acel tip de mâncare, iar cei care fură produse cosmetice o fac mai mult din teribilism."

Keren Rosner psiholog