Românii, faţă în faţă cu dilemele omenirii

Dacă ar avea ocazia să descifreze una dintre cele mai mari curiozităţi ale existenţei, românii ar vrea să afle ce-i aşteaptă după moarte. Mai mult, ei nici măcar nu vor să fie nemuritori. Temători din fire, dar şi pesimişti, românii cred că sfârşitul lumii va veni în urma unei catastrofe.  Faptul că nu-şi doresc nemurirea este explicat de specialişti prin pragmatism şi fatalitate.

Cum a fost creat Universul? Există extratereştri? Aţi dori să trăiţi veşnic? Acestea sunt doar câteva întrebări la care au răspuns, în cadrul unui studiu pentru Discovery, peste 600 de români. Dacă ar putea să afle adevărul despre o singură dilemă existenţială, ei ar alege „Ce se întâmplă după ce murim?", iar dacă ar fi să tragem o concluzie, conaţionalii noştri cred că Universul a fost creat de Divinitate, că sfârşitul lumii se va produce printr-o catastrofă naturală şi că extratereştrii există, dar acest lucru este ţinut secret. Studiul, inspirat de temele episoadelor „Curiosity", care vor fi difuzate de Discovery Channel, a fost realizat în paralel în România, Bulgaria, Croaţia, Serbia şi Slovenia.

Dintre aceste popoare, românii, sârbii şi slovenii nu şi-ar dori să trăiască veşnic şi se mulţumesc cu durata actuală a vieţii (60-90 de ani), în timp ce bulgarii şi croaţii visează la o viaţă de 200 de ani.

Femeile cred în Divinitate

Întrebaţi cum cred că a fost creat Universul, aproape 50% din români „dau vina" pe Divinitate, iar teoria Big Bangului, agreată de trei dintre celelalte poapoare este abia pe locul al doilea. Diferenţele apar chiar şi în interiorul populaţiei, se arată în studiu. Astfel, femeile cred în Divinitate mai mult decât bărbaţii, iar aceştia din urmă sunt mai înclinaţi să creadă varianta ştiinţifică. Din punct de vedere teritorial, românii din Ardeal sunt într-o măsură mai mare adepţii variantei religioase.

Rândul acestora este îngroşat în general de persoane cu studii sub medii şi cu venituri reduse. Diferenţe apar şi atunci când vine vorba de extratereştri. Peste 42% din români cred că există şi alte forme de viaţă inteligentă în Univers, şi că, mai mult, acestea ne-au contactat deja. Cei care neagă existenţa extratereştrilor sunt în general persoane cu studii medii, mai arată studiul. Pe de altă parte, sârbii şi croaţii sunt mai sceptici în prinvinţa comunicării cu alte forme de viaţă. Ei cred că extratereştrii există, dar nu şi că ar fi încercat să ia legătura cu oamenii.

Pesimişti din fire

Cei mai mulţi dintre români cred în scenariul sfârşitului lumii, iar motivul aflat în topul alegerilor este o posibilă catastrofă naturală. Când a fost pusă în discuţie această dilemă, conaţionalii s-au dovedit a avea cele mai împărţite păreri: aproximativ 25% înaintează ideea catastrofei, 22% se gândesc la Apocalipsă, iar 20% ar crede mai degrabă scenariul epuizării resurselor naturale.

Femeile, persoanele cu studii sub medii şi medii şi cele cu venituri reduse cred mai mult în varianta Apocalipsei, în timp ce bucureştenii sunt mai îngrijoraţi de scenariu epuizării resurselor decât locuitorii din alte regiuni.

Pesimismul cel mai accentuat se observă însă atunci când vine vorba de nemurire. Doar 21% din români ar vrea să trăiască veşnic şi peste 44% preferă durata de viaţă pe care o au în prezent. „Nemurirea e o tendinţă generală. Faptul că românii nu vor să fie nemuritori nu trebuie interpretat că ei sunt imbecili. Nici gând. Sunt doar pragmatici. Faptul că nu se cunoaşte să existe vreun nemuritor confirmă faptul că românii sunt pragmatici", explică sociologul Vasile Dâncu.  Părerile sunt însă împărţite. „Este un fatalism tipic românesc, o Mioriţă. Îmi amintesc de un studiu mai vechi, din care reieşea că 66% din români cred în Rai şi 33% în Iad. Este un paradox, pe care nu-l pot explica. Pot doar să mă minunez", a declarat psihologul Bogdan Lucaciu.

Roboţii, acceptaţi mai uşor

Pe de altă parte, 28% din români susţin că ar vrea să trăiască ceva mai mult, adică aproximativ 100-200 de ani. Totuşi, cei care tânjesc după o viaţă veşnică sunt chiar românii care au trecut de mult de prima tinereţe, adică generaţia celor cu vârste de peste 55 de ani. Dacă existenţa extratereştrilor este încă privită cu ostilitate de mulţi participanţi la cercetare, roboţii şi tehnologia îşi fac mai uşor loc în viaţa românilor. În medie, unu din doi respondenţi crede că roboţii sunt foarte utili pentru tehnologia modernă şi doar unu din patru consideră că aceştia au un impact negativ asupra vieţii noastre, generând creşterea şomajului.

Bulgaria este ţara care apreciază cel mai mult roboţii şi tehnologia, iar sârbii şi slovenii îi privesc cu cel mai mare grad de ostilitate. Sociologii şi antropologii spun că românii sunt deschişi către orice schimbare tehnologică, tocmai pentru că au învăţat acest lucru imediat după căderea regimului comunist. „Vrem să ne cumpărăm lucruri noi precum calculatoare sau telefoane, deşi nu avem neapărată nevoie. Cei mai dispuşi să accepte în viaţa lor tehnologia şi roboţii sunt chiar tinerii", cred specialiştii.

"Teoria Big Bangului este greu de explicat chiar şi pentru persoanele cu un grad mare de educaţie."
Alfred Bulai
sociolog

49,2% din români spun că Universul a fost creat de Divinitate, iar 27,7% că a fost creat în urma Big Bang-ului

Adepţi ai teoriei conspiraţiei

În general, oamenii sunt deschişi către modele conspiraţioniste, precum ascunderea faptului că extratereştrii ne-au contactat deja, din cauză că nu au au explicaţii ştiinţifice şi credibile pentru tot ce se întâmplă.

„Sunt sute de informaţii la care nu avem acces, iar în acest caz apetitul de a afla lucruri este crescut. Credem în teoria conspiraţiei pentru că vrem să avem explicaţii pentru tot", spune sociologul Alfred Bulai. Acesta mai arată că cei educaţi sunt mai puţin înclinaţi să găsească explicaţii simple, conspiraţioniste, lucru care justifică diferenţele apărute în studiu, precum cele înregistrate la întrebarea „Cum a apărul Universul?". Astfel, cei cu studii superioare cred mai degrabă teoria ştiinţifică a Big Bangului, iar cei cu studii sub medii aleg varianta mai simplă, a Divinităţii. „Teoria Big Bangului este greu de explicat chiar şi pentru persoanele cu un grad mare de educaţie", spune Bulai.

În privinţa conformismului religios, mai pronunţat la femei, Bulai spune că o explicaţie ar putea fi pregătirea ştiinţifică mai mică în cazul acestora. „Femeile nu mai visează să se facă ingineri, ci top modele. Este o depreciere reală de valori în societatea românească, iar din acest punct de vedere am involuat cu toţii", consideră sociologii. În privinţa curiozităţii mari a românilor pentru ce se întâmplă după ce murim, acest lucru poate fi explicat prin cultura religioasă accentuată pe care o avem, iar tendinţa pentru viitor este chiar către o religiozitate forţată.

"Apetitul de a afla lucruri este crescut. Credem în teoria conspiraţiei pentru că vrem să avem explicaţii pentru tot."
Alfred Bulai
sociolog

Românii sunt pesimişti de profesie

Românii vor rămâne un popor pesimist cu privire la nivelul lor de trai şi la aşteptărilor lor de la viaţă. „Optimismul este o caracteristică a celor care nu au informaţii. În contextul actual, românii nu au de ce să fie optimişti, pentru că situaţia economică şi politică nu le dau motive să spere", crede Alfred Bulai. Sociologii vorbesc chiar de o cultură de supravieţuire care a ajuns să fie răspândită în rândul românilor, iar de aici rezultă modul lor pesimist de a se raporta la probeleme lor existenţiale. În plus, faptul că nu-şi doresc nemurirea este explicat de specialişti prin pragmatism şi fatalitate