Românii, „aşii“ Europei la jocurile de noroc

Jucătorii împătimiţi pot petrece zile întregi în faţa automatelor, indiferent dacă pierd sau câştigă

Tinerii români sunt cei mai predispuşi dintre europeni în a dezvolta o adicţie faţă de ruletă, „păcănele“, zaruri sau orice alt joc de noroc, arată mai multe cercetări recente. Cel puţin 2% din populaţia globului este dependentă de jocuri de noroc, iar jumătate dintre câştigurile companiilor de profil sunt asigurate de această categorie.

În România, procentul tinerilor care ajung dependenţi de jocuri de noroc este cea mai mare din Europa. Astfel, 3,48% din românii cu vârste între 11 şi 18 ani au dezvoltat dependenţe patologice de jocuri de noroc, iar alţi 23% sunt predispuşi să ajungă în aceeaşi situaţie, arată o statistică a Asociaţiei Române pentru Studiul Jocurilor de Noroc. De asemenea, 66% din tinerii jucători patologici consumă alcool, 13,88% au apelat la droguri ilegale, iar 16,66% fumează.

„Procentul e mai mare decât în Marea Britanie sau în alte ţări europene. De exemplu, în Germania, prevalenţa în cazul jocurilor de noroc este de 0,55%", a explicat Ramona Todiriţă, vicepreşedintele Asociaţiei, în cadrul primei conferinţe internaţionale pe problematica pariurilor şi jocurilor de noroc organizată în România.

Consecinţele acestor comportamente pot fi grave ajungându-se chiar la tâlhării, furturi şi, nu în ultimul rând, sinucidere, au mai precizat specialiştii din România, Marea ­Britanie şi Olanda, prezenţi la evenimentul organizat ieri la Cluj-Napoca.

La 17 ani a pierdut 2.500 de euro într-o zi

Cătălin, un tânăr de 17 ani, a ajuns la spital din proprie iniţiativă, după ce un an a jucat la ruletă în cazinouri. Venit la oraş în timpul liceului, s-a lăsat uşor antrenat în mirajul jocurilor de noroc. Timp de un, cât a fost un împătimit al acestor declanşatoare de adrenalină, adolescentul a câştigat o singură dată, iar cea mai mare sumă pierdută a fost de 2.500 de euro odată. Cătălin ajunsese să petreacă două zile şi două nopţi legate sperând să-i răsară norocul. Evident, ca majoritatea jucătorilor patologici, a ajuns să-şi procure ilegal banii de pariuri.

Ajuns la spital, tânărului i s-a aplicat un chestionar de 20 de întrebări, aşa-numitul chesionat al Jucătorilor Anonimi din SUA. El a răspuns pozitiv la 16 întrebări, în condiţiile în care sunt necesare doar şapte răspunsuri afirmative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv de jucător patologic. Pe lângă aceasta, el avea insomnii şi tulburări de comportament. După o lună şi jumătate de tratament medicamentos şi consiliere psihiatrică, adolescentul nu a mai mers în cazinouri, însă continua jocul pe calculator, a explicat psihiatrul Viorel Lupu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Jocurilor de Noroc.

Radu este unul dintre tinerii care s-au vindecat de acest viciu. El s-a dus singur la o clinică din Bucureşti să „se facă bine". „I-am spus că fac orice, îi dau oricât numai să mă vindece. Oricum nu avea cum să mă coste mai multe decât pierdusem deja. Am 34 de ani şi joc de 10. Între timp viaţa mea, cu familie şi prieteni şi iubită, a dispărut complet. Nu mai am pe nimeni", a declarat tânărul. Radu a povestit că şi-a început „cariera" de jucător dependent cu aparate electronice şi „alba-neagra", după care au urmat pariurile sportive şi site-urile de specialitate. „Minţeam atunci când trebuia să fac rost de bani, foloseam orice metodă, aveam datorii peste tot, furam de la cei dragi. Mi-era silă de mine, dar nu mă puteam opri", a mai declarat el pentru „Adevărul".

Una dintre consecinţe: sinuciderea

Psihiatrii şi psihologii avertizează că neluarea în serios a acestei probleme poate avea consecinţe grave. „Este foarte serioasă această dependenţă, pentru că un jucător din cinci ajunge să se sinucidă. În România problema mare e că a crescut jocul la risc", a explicat Lupu. În această categorie intră jucătorii care se îndreaptă către forma patologică. Aceasta se manifestă printr-un comportament obsesiv, iar urmările sunt serioase: jucătorii se desprind de familie, şcoală, prieteni, loc de muncă. Cei mai semnificativi factori de risc pentru acest tip de adicţie sunt divorţul părinţilor, o boală fizică sau psihică gravă a a unei rude sau al unui apropiat al familiei, decesul unui părinte sau frate, întreruperea unei relaţii afective.

Proiect legislativ împotriva „păcănelelor"

Deputatul independent Mircia Giurgiu a declarat ieri la conferinţa de la Cluj că va depune în Parlament un proiect de lege referitor la jocurile de noroc. Potrivit acestuia, legislaţia românească ar trebui să le interzică tinerilor sub 18 ani accesul la astfel de activităţi, atât  în mediul online, cât şi  în săli de jocuri de cartier.

270 de români intră zilnic într-un cazino, iar cel mai apreciat joc de norc este ruleta.

Ce declanşează adicţia

Studiile efectuate în Europa şi America au indicat că cel puţin 50% din adolescenţi practică ocazional jocuri de noroc, în unele regiuni acest procent apropiindu-se de 85%.

Cercetările din ultimii 10 ani au mai arătat că aproximativ 10% din tinerii din toată lumea au dezvoltat şi alte probleme legate de practicarea jocurilor de noroc. Printre acestea se numără minciuni în legătură cu  aceste activităţi, împrumuturile repetate şi furtul de bani pentru a putea continua jocul. Procentul adolescenţilor cu probleme foarte serioase legate de joc este cuprins între 4-6%. Cei mai semnificativi factori de risc pentru acest tip de adicţie sunt divorţul părinţilor, o boală fizică gravă a unui membru al familiei sau întreruperea unei relaţii afective.

Cei care dezvoltă astfel de adicţii spun, deseori, că primele experienţe de joc le-au avut în perioada în care aveau nouă sau zece ani. Din această cauză, specialiştii susţin că, prin amânarea vârstei de debut a jocului, se poate scădea incidenţa viitoarelor probleme.

Cum scăpăm de boală

Majoritatea jucătorilor patologici ajung în această situaţie pentru că au impresia că pot câştiga respect din partea societăţii, a precizat psihologul Pieter Remmers, organizatorului conferinţelor „European Association for the Study of Gambling". Tinerii încep să joace pentru divertisment, considerând activităţile un mecanism de evaluare a capacităţii intelectuale şi o formă de evadare din problemele de zi cu zi. Principalul risc la care se supun jucătorii ­este însă iluzia controlului.

O posibilă soluţie pentru a diminua această problema este, în opinia lui Pieter Remmers, educarea personalului din cazinouri. „Posibilitatea de joc în cazul aparatelor este foarte mare, astfel că o strategie responsabilă e oportună. Cu alte cuvinte, ar trebui să-şi educe angajaţii astfel încât să recunoască jucătorii patologici şi să ştie cum trebuie să se comporte cu ei", a declarat acesta.

Copiii, victime sigure ale tentaţiilor moderne

În condiţiile în care tot mai mulţi copii ajung la ambulatoriile spitalelor pentru a primi tratament, medicii spun că principalii vinovaţi sunt părinţii. „Sunt tentaţiile societăţii moderne şi poate că ar fi indicat să fie închise toate sălile, dar nu ai cum să faci asta. Părerea mea e că în primul rând e o lipsă de control, de educaţie din partea părinţilor. Dacă-i dă bani să aibă de jocuri de noroc, nu mai are rost să căutăm alt vinovat", susţine Cornel Aldea, managerul Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii din Cluj-Napoca.

Restricţii la banii de buzunar

Psihiatrul Viorel Lupu spune că, pentru a combate dependenţa de jocuri de noroc, sunt necesare măsuri de prevenire începând de la vârsa de 10-11 ani. „Media de vârstă, de la care se apucă românii de jocuri de noroc, este de 13 ani, dar am avut şi cazuri de jucători patologici de 11 ani", a mai precizat specialistul.

Dacă vor să nu cadă în plasă, părinţii trebuie să fie foarte atenţi cu copiii, spun specialiştii. „Trebuie să-i urmărească, să nu le dea bani de buzunar la discreţie şi, în cazul în care e vorba de persoane mature, singura şansă e să conştientizeze că-şi distrug familia şi viaţa", a declarat psihiatrul clujean Traian Neamţu.