Adevarul.ro

Bicicleta nu mai este folosită doar pentru agrement. Se transformă încetul cu încetul într-un mijloc de transport ideal. Mersul pe bicicletă câştigă tot mai mulţi adepţi. Dacă unii doar se plimbă cu bicicleta, alţii o folosesc pentru a ajunge la serviciu.

Citiţi şi

• FOTO Pe biciclete până în Delta Dunării
• Eurodeputaţii ecologişti, pe bicicletă la Strasbourg

Când dai să intri în clădire, vezi un şir de biciclete. Când ajungi înăuntru, dai peste alte câteva aşezate în hol. Modele diverse. Accesorii felurite.

În ultima perioadă, tot mai mulţi angajaţi de la compania McCann-Erickson au început să vină la serviciu cu bicicleta. Pentru că le place. Spun că aşa ajung mai relaxaţi la locul de muncă, iar seara, după o zi plină, o plimbare cu bicicleta înapoi spre casă este o modalitate de deconectare binevenită.

Colega care a dat tonul

Mara Dănilă are de 27 de ani şi vine la serviciu aproape zilnic cu bicicleta. Din primăvară până în toamnă, când se strică vremea.

„Ploile nu-mi fac probleme pentru că am pelerină“, spune Mara. „Anul trecut nu veneam chiar zilnic cu bicicleta, dar acum m-am mobilizat“, adaugă ea. Îi place la nebunie să folosească acest mijloc de transport.

Din Kogălniceanu până în Aviaţiei face între 30 şi 45 de minute. Urăşte să se grăbească şi nici nu vede de ce ar face asta.Nu de alta, dar Bucureştiul nu se poate lăuda cu piste continue, iar ca biciclist trebuie să fii cu ochii-n patru. Mara se consideră norocoasă pentru că nu trebuie să fie îmbrăcată mereu la patru ace.

„Cu pantofii de lac aş avea probleme“, spune ea zâmbind.Atitudinea Marei a fost un model pentru cei din firmă. Acum, zilnic vezi în faţa clădirii peste 12 biciclete.Anul trecut, rar erau două. „Avem un coleg care vine din Drumul Taberei cu bicicleta. I-a plăcut ideea Marei şi a urmat-o“, afirmă Ştefania Stavrositu, în vârstă de 29 de ani.

„Şi eu vin cu bicicleta de pe Titulescu până în Aviaţiei, iar de la Victoriei, din faţa Muzeului Antipa, am pistă“, adaugă ea. Ajunge cam în 25 de minute pentru că nu se grăbeşte. „Pentru mine, mersul pe bicicletă este foarte plăcut. Pur şi simplu te vede soarele, iei aer“, afirmă Ştefania.Chiar dacă ştie câteva scurtături, pe străduţe, preferă pistele pentru biciclişti. „Sunt mult mai sigure“, spune Ştefania, care merge la serviciu cu bicicleta când e frumos afară.

Un relief potrivit

Andrei Kaigorodov are 26 de ani, este din Chişinău, a venit în România de mai bine de doi ani, iar acum lucrează la firma McCann-Erickson. La un moment dat, a fost în Olanda, o ţară a cărei populaţie este recunoscută ca mare amatoare de ciclism. S-a gândit că n-ar fi o idee rea să meargă şi el mai des cu bicicleta.

Din februarie a tot căutat un model care să-i fie pe plac. Unul clasic. A găsit într-un final o bicicletă care să i se potrivească, iar din 11 mai, spune el, aceasta s-a transformat în mijlocul său preferat de transport. Nu contează dacă merge la serviciu sau în altă parte. Renunţă la bicicletă doar când are de străbătut oraşul dintr-un capăt în celălalt.

„Vin zilnic cu bicicleta din Piaţa Victoriei. Chiar este o plăcere. Prefer stilul, nu viteza. Nimeni nu vrea să ajungă la birou transpirat. Am citit bloguri ale unor olandezi şi danezi care explicau că, dacă vrei să mergi la serviciu cu bicicleta, mai ales îmbrăcat office, nu trebuie să te grăbeşti“, povesteşte Andrei. Îi place Bucureştiul pentru că are un relief adecvat ciclismului. „Chişinăul este deluros, iar pentru un biciclist acest relief este obositor“, explică Andrei.

Olanda, ţara bicicletelor

În Olanda, circa 40% din participanţii la trafic sunt biciclişti. Mai mult, numărul de biciclete depăşeşte numărul de locuitori - peste 18 milioane la o populaţie de 16,5 milioane. Totodată, vânzările sunt în continuă creştere. Olanda deţine recordul european şi la producţia de biciclete.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Statistică, în ultimii patru ani, această industrie a crescut considerabil. „În 2008, în Uniunea Europeană, au fost produse biciclete în valoare de 1,9 miliarde de euro. Peste 30% din acestea au fost fabricate în Olanda“, a precizat recent, într-un comunicat, agenţia amintită. În urmă cu patru ani, proporţia era de 20%.

Bicicleta câştigă teren în oraşe

Tot mai mulţi bucureşteni aleg bicicleta pentru a se deplasa prin oraş. „Numai la centrul nostru de închiriat biciclete, Cicloteque, numărul solicitărilor a crescut anul acesta cu aproape două treimi faţă de anul trecut. În plus, numărul de ore de utilizare a bicicletelor este aproape triplu“, a declarat pentru „Adevărul“ Anamaria Bogdan, manager de comunicare al Asociaţiei MaiMultVerde.

În Capitală, lucrurile stau însă mai bine decât în alte oraşe. Anamaria Bogdan afirmă că în Bucureşti, facilităţile pentru biciclişti sunt în continuă dezvoltare.

„În acest moment există 68,5 km de piste pentru biciclişti, la care se adaugă pistele de agrement, cum ar fi pista pentru biciclişti din Parcul Tineretului. Pe de altă parte, în oraşe ca Timişoara sau Cluj-Napoca există comunităţi de biciclişti mai mari şi mai active“, a mai spus Bogdan.

Probleme nerezolvate


Bicicliştii se plâng totuşi că nu au suficiente piste, acestea fiind obligatorii pentru deplasarea în siguranţă. Dar există şi alte pericole. „Maşinile parcate pe traseele destinate bicicliştilor sunt o problemă. Dar pistele care se termină pe borduri înalte sunt cele mai primejdioase“, afirmă Mara Dănilă.

Lipsa continuităţii pistelor duce la alte necazuri. Bicicliştii sunt nevoiţi să parcurgă o parte din drum pe stradă. „Unii şoferi chiar nu te respectă“, spune, la rândul său, Andrei Kaigorodov. Dacă o maşină opreşte brusc, iar persoana din dreapta şoferului deschide portiera, un biciclist care are ghinionul să se afle în trafic, lângă acest autoturism, are toate şansele să fie lovit. Nu prea există nici parcări pentru biciclete. Iar unii posesori au ghinionul să constate că, deşi şi-au legat bicicleta cu lanţ, a fost furată.

30 de închirieri pe zi

Centrul Cicloteque, aflat lângă Facultatea de Drept din Capitală, are tot mai mulţi clienţi. În timpul săptămânii se înregistrează 30-40 de închirieri, iar sâmbăta şi duminica se ajunge la 80-100 de biciclete închiriate. Totodată, numărul de ore de utilizare a bicicletelor este aproape triplu faţă de 2008.

Un vehicul cu peste un secol de evoluţie

Maşinile parcate neregulamentar reprezintă adevărate pericole

Totul a pornit la începutul secolului al XIX-lea. Baronul german Karl Drais von Sauerbronn a inventat o „maşină de alergat“ („Laufmaschine“ în germană), vehicul considerat strămoşul

bicicletei. „Maşina“, prezentată în premieră la Paris, în 1818, era construită în totalitate din lemn şi nu avea pedale, utilizatorul fiind nevoit să împingă cu picioarele în pământ pentru a o propulsa. Pe măsură ce anii au trecut, acest vehicul a fost îmbunătăţit. A căpătat două pedale, iniţial ataşate de roata din faţă. A mai primit apoi o roată în plus pentru stabilitate, apoi alte două. Într-un final, varianta pe două roţi, cu pedalele separate de acestea a învins la puncte. Astăzi, vehiculul atrage tot mai mulţi adepţi.

Un mijloc de transport care te menţine în formă


În prezent, bicicleta nu mai este folosită doar pentru agrement ci şi pentru a merge zi de zi la serviciu. Bicicliştii spun că acest mijloc de transport le oferă un avantaj clar. Scapă de traficul „bară la bară“. Uneori câştigă timp, dar de cele mai multe ori câştigă o stare de spirit mult mai bună. Apoi, bicicleta este şi mai prietenoasă faţă de mediul înconjurător.

Per total, mai puţin combustibil duce la mai puţină poluare. Nu în ultimul rând, mersul pe bicicletă te menţine în formă. Este o soluţie nu numai pentru cei care vor să-şi păstreze tonusul bun, ci şi pentru cei care îşi doresc să facă un pic de mişcare pentru a da jos kilogramele în plus.

Medicii apreciază că mersul pe bicicletă este de trei ori mai eficient decât plimbările pe jos. Ciclismul nu este considerat, în general, o activitate care prezintă un grad crescut de risc.

Potrivit mai multor studii relativ recente, numărul de răniţi per kilometru este comparabil cu cel al pietonilor, însă este mai mic decât cel al pasagerilor din autoturisme. Comisia Europeană a hotărât să promoveze ciclismul ca un mod sigur şi sănătos de circulaţie în oraşe.

Bani pentru promovarea ciclismului

În luna mai a acestui an, vicepreşedintele executivului european, Antonio Tajani, responsabil pentru transport, a anunţat că până în 2013 vor fi alocate fonduri de peste 600 milioane euro pentru realizarea de piste pentru biciclişti.

„Trebuie să promovăm acest tip de transport, care ar diminua emisiile de gaze cu efect de seră în oraşe. Însă, trebuie să ne asigurăm că este şi sigur. De altfel, aproape jumătate din călătoriile prin oraş cu maşina sunt mai scurte de 5 km, fapt ce confirmă potenţialul mare de folosire a bicicletelor“, a spus Tajani.