Pasta de dinţi şi săpunul, fraţi vitregi cu românul

Românul se spală rar, iar atunci când o face foloseşte un săpun odată la trei luni

Studii recente arată că un român alocă, în medie, 3 euro pe lună pentru produse de igienă personală. Din punct de vedere statistic, România este cea mai neîngrijită naţiune din Uniunea Europeană.

România stă prost la capitolul bani alocaţi pentru igienă nu numai în Uniunea Europeană (UE), ci şi în Europa în general. De fapt, mai rău ca noi stau doar turcii, cu doar un euro cheltuit lunar pentru produse de îngrijire corporală, susţine un studiu realizat de compania L'Oreal. Spre comparaţie, slovacii alocă 7,8 euro pe lună pentru igiena personală, grecii  -6,25 euro, iar britanicii - 5,6 euro. 

Ideea că suntem un popor certat cu apa şi cu săpunul este întărită de datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), care arată că românii îşi cheltuiesc 48,5% din bugetul lunar pe mâncare şi băutură (41% din suma totală este alocată produselor alimentare şi 7,7% băuturilor alcoolice şi tutunului), iar pentru igienă şi sănătate doar 4%.

Cauzele acestei situaţii sunt multiple, susţin specialiştii. În primul rând, 46% din populaţie trăieşte în mediul rural, unde condiţiile pentru igienă sunt precare sau lipsesc.

De asemenea, la ţară este vorba şi de lipsa educaţiei sanitare, mulţi oameni din aceste zone considerând că spălatul zilnic este mai degrabă dăunător, decât benefic sănătăţii. Alte cauze sunt sărăcia, criza economică din ultimii ani şi, în unele situaţii, preţul ridicat al apei calde. 

Criza bate igiena

Recesiunea a obligat multe familii să reducă bugetul alocat bunurilor de consum şi primele pe listă au fost produsele de îngrijire personală. În 2010, de pildă, în plină criză financiară, aceste cheltuieli erau în scădere cu 11% faţă de anul precedent, unul mai „blând" din punct de vedere economic. Cele mai mari scăderi în vânzări le-au avut deodorantele şi şampoanele, dar au fost destui români care au renunţat chiar şi la săpun sau pasta de dinţi.

Marius Copceanu (24 de ani) este din Iaşi şi, de trei ani, este student în Bucureşti. Când a intrat la facultate avea un buget lunar de 2.000 de lei, asigurat de părinţi şi de o slujbă part-time.

Acum, suma de care dispune a scăzut la 800 de lei. Mama lui a rămas fără serviciu, iar Marius a păţit acelaşi lucru: firma unde lucra a făcut restructurări de personal şi el a fost primul dat afară.

Drept urmare, Marius a fost forţat să renunţe la multe lucruri, pe care înainte nici nu concepea să nu le aibă în casă. „Primul tăiat de pe listă a fost şamponul, pentru că mă pot spăla pe cap şi cu săpunul. Apoi, am renunţat la after-shave şi mi-am luat o sticlă cu spirt medicinal, care e mult mai ieftin.

Următorul pe listă a fost deodorantul - e suficient să «miros a curat», a corp şi rufă spălate, nu-i neaparat nevoie să miros frumos sau interesant. În fine, am redus cheltuiala şi în privinţa pastei de dinţi, în sensul că pun pe periuţă mai cu zgârcenie", spune Marius Copceanu. El este o victimă a crizei financiare mondiale.

Pe de altă parte, Gica Pricop (73 de ani), o pensionară din comuna Greci, judeţul Ialomiţa, nu şi-a cumpărat niciodată deodorant sau şampon. „Nici părinţii mei n-au folosit aşa ceva şi nici bunicii mei. Eu mă spăl cu săpun de casă, făcut de mine în gospodărie şi e foarte bun". De câte ori pe săptămână? „În fiecare sâmbătă, maică, să fiu curată duminica la biserică".

Ultimii la venituri, ultimii la curăţenie

Raportat la populaţia Europei, românii stau foarte prost şi în privinţa igienei orale. Două studii realizate de Synovate şi Wrigley susţin că 19% din populaţia României nu s-a spălat niciodată pe dinţi.

Un român foloseşte, în medie, mai puţin de două tuburi de pastă de dinţi într-un an, motiv pentru care 72% din conaţionali au probleme cu dantura (carii, tartru, halenă).

În plus, o cercetare a Institutului de Sănătate Publică Bucureşti dezvăluie faptul că un român foloseşte, în medie, patru săpunuri şi un deodorant pe an. Mai rău este că jumătate din populaţie nu se spală pe mâini după ce foloseşte toaleta, iar 25% nici după ce au schimbat scutece murdare.

Faptul că România este pe ultimul loc în UE la capitolul igienă nu este o surpriză pentru sociologul Alfred Bulai. „Este normal să fim la coada clasamentului, pentru că şi la venituri suntem ultimii. Cu cât o ţară este mai săracă, cu atât locuitorii săi vor aloca mai mulţi bani pentru mâncare, în detrimentul igienei. În mediul rural, de exemplu, la capitolul igienă, oamenii cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru detergent şi hârtie igienică, ignorând celelalte produse. Din cauza sărăciei, cultura şi sănătatea au ajuns un lux în România ", precizează specialistul. 

Alfred Bulai consideră că modul în care-şi împart oamenii bugetul de cheltuieli spune multe despre nivelul de dezvoltare a unei ţări. Cu procentaje de 41% pentru mâncare şi 7,7% pentru băuturi alcoolice şi tutun, România stă rău. „În societăţile dezvoltate, cu o economie solidă, ponderea cheltuielilor pentru mâncare se ridică pe la 15-20%", estimează sociologul.

În plus, ponderea de 7,7% a consumului de alcool şi tutun este departe de cea reală. Contrabanda cu băutură şi cu ţigări sunt „afaceri" de sute de milioane de euro pe an, iar românii preferă aceste produse pentru că sunt mai ieftine. „Orice popor din lume, care trăieşte
într-o ţară mai puţin dezvoltată şi se confruntă cu un grad mai mare de sărăcie, va aloca mai întâi bani pentru a-şi potoli viciile şi abia apoi îşi va satisface alte nevoi",
conchide Alfred Bulai.

19% din populaţia României nu s-a spălat niciodată pe dinţi, arată un studiu realizat de companiile Synovate şi Wrigley.

"Mă spăl în fiecare sâmbătă, maică, să fiu curată duminica la biserică."

Gica Pricop pensionară

"Din cauza sărăciei, cultura şi sănătatea au ajuns un lux în România."

Alfred Bulai sociolog