Noul val de adrenalină

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tinerii nu mai sunt atât de atraşi de vechile „surse de adrenalină“ ca saltul cu coarda elastică sau driftingul. Ei caută senzaţiile tari care uneori îi aduc faţă în faţă cu moartea. Câteva noi curente, care presupun sporturi şi activităţi la limita superioară a riscului, fac senzaţie în lumea virtuală şi victime în viaţa reală.

Se numesc planking, balconing, extreme ironing şi extreme cello. Noul val de senzaţii tari înscrise pe o listă care e completată de la zi la zi este caracterizat de sporturi extreme care nu numai că par nesigure, ci chiar sunt. Cei mai mulţi dintre pasionaţii de adrenalină au trecut la activităţi în care îşi pot pierde viaţa foarte uşor, iar acest lucru face ca senzaţiile să fie foarte puternice. Psihiatrii spun despre aceşti dependenţi de adrenalină că au nevoie de mai mult ritm pentru a avea percepţii similare cu ale celorlalţi şi că acest comportament absurd şi aberant nu este natural pentru oameni, nici biologic, nici intelectual.

Planking şi balconing

Cât despre dorinţa de a fi văzuţi în momentul în care sfi­dează moartea - cei mai mulţi postează pe site-urile de socializare poze şi filmuleţe cu „isprăvile" lor  -, specialiştii în comportamente umane precizează că faima este una dintre motivaţiile principale pentru care fac aceste lucruri.  Una dintre cele mai apreciate activităţi ale tinerilor din toată lumea este plankingul (de la „plank", în traducere „scândură"). Tinerii se aşază pe burtă în cele mai ciudate locuri, în timp ce un prieten îi fotografiază. Condiţiile principale sunt să stea perfect drepţi, cu mâinile pe lângă corp şi cu vârfurile picioarelor îndreptate în jos, iar locul pe care se aşază să fie cât mai periculos cu putinţă. Pozele sunt apoi încărcate pe site-urile de socializare, aşteptând comentarii.

Curentul este relativ nou şi a apărut pentru prima oară în Australia. A luat o amploare destul de mare în ultimele luni, mai ales după ce Acton Bale, un australian în vârstă de 20 de ani, şi-a pierdut viaţa în luna mai făcând planking la etajul şapte al unei clădiri. El a căzut de pe balustrada balconului pe care încerca să se fotografieze.

Extreme cello câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi printre artişti

image

După moartea tânărului, numărul de fani ai paginii de Facebook „Planking Australia" a crescut constant, ajungând în prezent la aproximativ 175.000. Pe acest site se găsesc sfaturi pentru „un planking cât mai corect" şi sute de fotografii cu oameni care stau ca scândurile în apă, sub roţile maşinilor, între mese, pe balustradă, în copaci sau pe garduri. În Australia, această activitate este po­pularizată şi de vedetele locale. Celebrul rugbist David „Wolfman" Williams se bucură după fiecare eseu făcând planking.

Un alt fenomen care a câştigat foarte mulţi fani în ultimul an este balconingul. Spre deosebire de planking, balconingul - săritura în piscină direct de pe balconul camerei de hotel sau saltul dintr-un balcon în altul, acţiune filmată şi postată pe YouTube - a făcut mult mai multe victime. Doar în Insulele Baleare (Spania) au murit zece persoane anul trecut, în perioada iunie - septembrie, iar anul acesta şi-au pierdut viaţa alţi patru oameni şi zece au suferit fracturi grave. Ultimul caz de acest fel este cel al unei tinere italiene, de 20 de ani, care a căzut de la etajul patru al unui hotel din Palma de Mallorca. Guvernul balear a promis că va lua măsuri pentru a evita astfel de episoade, mai ales în industria hotelieră, dar nu s-a ajuns la niciun  rezultat.

Ciudăţenii extreme

Dacă balconingul sau plankingul crează adrenalina tocmai prin pericolul înălţimilor sau a altor locuri riscante, există şi alte activităţi, de-a drepul ciudate. De exemplu, extreme ironing - călcatul rufelor în locuri cât mai nepotrivite. În urmă cu câteva luni, presa britanică scria că un bărbat a decis să facă un gest inedit: să-şi calce rufele în mijlocul autostrăzii M1 care leagă Londra de Leeds. Bărbatul a scăpat nevătămat deoarece autostrada fusese închisă din cauza unui incendiu care avusese loc cu câteva zile înainte. Britanicul le-a explicat poliţiştilor că a fost vorba despre o cascadorie, o provocare lansată de un site care îi încurajează pe oameni să calce hai­ne în locuri periculoase. Ceea ce a făcut se numeşte extreme ironing, iar potrivit paginii web oficiale a „sportului", „activitatea îmbină emoţiile unei acţiuni în aer liber cu satisfacţia unei cămăşi bine călcate".

Balconingul este printre cele mai periculoase noi curente

Această practică nu este însă atât de nouă pe cât am crede. Potrivit datelor din presa internaţională, încă din 1997 au apărut primele idei în a­cest sens. Pornind de la extreme ironing, alţi adepţi ai adrena­linei au acceptat provocări si­milare, de a face acţiuni norma­le în locuri ciudate. Astfel a apărut şi extreme cello, o mişcare artistică prin care mai mulţi muzicieni cântă la violoncele în locuri de-a dreptul inedite. Dacă până în 2006 numărul lor era destul de mic, fiind mai degrabă o trupă care performa în scopuri caritabile, de câţiva ani, amatorii de extreme cello au şi o asociaţie.

4 tineri şi-au pierdut viaţa şi alţi zece au fost răniţi anul acesta în Insulele Baleare după ce au făcut balconing.

Românii se distrează cu parkour

Pentru români, multe sporturi extreme care au produs deja victime în afara ţării sunt încă necunoscute. Ei însă au preluat repede curentele din Occident în această privinţă, iar un exemplu concludent în acest sens este sportul numit parkour. Acesta constă în trecerea peste obstacole prin găsirea celui mai eficient şi mai rapid mod de a ajunge din punctul A în punctul B. De cele mai multe ori, pasionaţii sar de pe o clădire pe alta, escaladează obstacole şi se folosesc de forţa corpului pentru a se propulsa.

image

Florin Mârza sau Skypici (21 de ani), cum este cunoscut în lumea practicanţilor de parkour, se poate mândri cu onoarea rarisimă, mai ales pentru o persoană de vârsta sa, de a i se fi ridicat o statuie în centrul oraşului în care locuieşte, Galaţi. El este traceur (practicant de parkour) de mai bine de cinci ani. A început de jos, cu elemente uşoare, a citit toate materialele cu şi despre parkour, pe internet, iar acum a ajuns unul dintre cei mai respectaţi traceuri din România. Ca recunoaştere supremă a performanţelor la care a ajuns, o companie multinaţională, care promovează practicanţii sporturilor extreme din România, i-a ridicat o statuie în faţa Hotelului Dunărea. Pe soclu scrie simplu: „Lui Florin Mârza. Pentru că a îndrăznit să practice parkour prin oraş. Ştim cât este de greu să sari peste obstacole".

Florin Mârză practică pakour de 5 ani  Foto: adevărul

„Dragoste la prima vedere"

Tânărul îşi aminteşte cum a început, în urmă cu şase ani, relaţia lui specială cu acest sport extrem. „A fost dragoste la prima vedere. De mic îmi plăcea să mă caţăr şi m-am regăsit cu adevărat în parkour. La început, nu ştiam exact ce este acest sport, dar mi-am dat seama de foarte multe lucruri pe parcurs", a spus el. De când este practician, „Skypici" a întâlnit foarte mulţi oameni care pur şi simplu nu înţelegeau de ce a ales acest mod de a se exprima.

„Unii ne felicită pentru că facem sport, facem ceva pe cont propriu. Nu este un sport cu antrenori, trebuie să înveţi totul singur", explică el. „În parkour trebuie să ai forţă şi viteză. Forţa o dobândeşti prin condiţionare. Ca să-ţi reziste încheieturile şi oasele la sărituri, trebuie să lucrezi înainte. Şi săriturile mari nu se fac decât în cazuri extreme, reale, când chiar eşti nevoit să le faci", conchide tânărul. 

"A fost dragoste la prima vedere. De mic îmi plăcea să mă caţăr şi m-am regăsit cu adevărat  în parkour.''
Florin Mârza practicant de parkour

Când nu-ţi poţi controla impulsurile

Adrenalina şi sporturile extreme sunt o pasiune pentru mulţi dintre noi. Când trecem însă de o anumită limită, pasiunea devine pericol, iar modul în care acţionăm nu mai este unul normal. Specialiştii susţin că ţine de noi să luăm deciziile bune, astfel încât să nu ne punem viaţa în pericol. „Omul e singurul care poate anticipa care pot fi consecinţele activităţilor pe care le desfăşoară. Dacă sari din avion fără paraşută sau dacă te arunci în apă fără sursă de aer, nu înseamnă că faci un gest eroic. Este mai degrabă dovadă de lipsă de inteligenţă", susţine psihiatrul Florin Tudose. În acelaşi timp, un control al impulsului înseamnă maturitate şi stăpânire de sine. „La cei pasionaţi de adrenalină lucrurile stau invers. Com­por­tamentul lor este absurd", mai spune Tudose.

image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite