Nimeni nu mai citeşte, toată lumea scrie

Românii au uitat de cărţi: nici nu le cumpără, nici nu le citesc. În schimb, scriu cu frenezie pe toate platformele media electronice – bloguri, forumuri, messenger sau e-mail.

Piaţa de carte de la noi este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, demonstrează ultimile statistici, care arată că un român cheltuieşte anual doar 5 euro pe cărţi. Adică de două ori mai puţin ca un bulgar şi de patru ori mai puţin ca un ungur. De altfel, potrivit unui studiu recent realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), mai mult de 50% din respondenţi au declarat că, în ultimul an, nu au cumpărat nici măcar o carte.

Cercetarea dezvăluie că un român din cinci nu citeşte cărţi deloc, iar un procentaj de 22% din populaţie n-a pus mâna vreodată nici măcar pe un ziar sau o revistă. La o analiză atentă a fenomenului, specialiştii contactaţi de „Adevărul" au identificat principalele cauze ale consumului scăzut de carte:

- Explozia tehnologiei. Aceasta a permis accesul uşor şi ieftin către alte mijloace alternative de distracţie: televiziune prin cablu cu zeci de canale, internet, jocuri PC, gadgeturi performante.

- Google. Cu celebrul motor de căutare, informaţia este disponibilă la un simplu clic de mouse, fără a mai fi nevoie de consultarea dicţionarelor, enciclopediilor, cărţilor, lucrărilor ştiinţifice, atlaselor sau albumelor de artă.

- Cititul e demodat. Pentru noua generaţie, cititul este pentru „tocilari" şi nimeni nu se simte confortabil într-o astfel de postură. În plus, cititul este un proces de durată, care nu se potriveşte cu obişnuinţa tinerilor conectaţi la internet de-a primi pe loc informaţia.

- Preţul. În România, în raport cu nivelul de salarizare al majorităţii, preţul cărţilor este de multe ori prohibitiv.

Pe lângă acestea, contextul social-istoric a fost hotărâtor. „Înainte de Revoluţie, cartea reprezenta mijlocul perfect de a evada din lumea reală şi cenuşie, în ficţiunea strălucitoare. Apoi, după '90, a urmat o explozie vizuală, prin televiziune, filme străine şi, mai târziu, internet. Firesc, interesul pentru lectură a scăzut", susţine sociologul Alfred Bulai. „În plus, sistemul de educaţie s-a alterat constant în ultimii 20 de ani. La nivel naţional şi mai ales în mediul rural, şcolile sunt un dezastru, au profesori necalificaţi sau insuficienţi, iar în unele locuri lipsesc cu desăvârşire. Aceşti factori cumulaţi au dus la o degradare a culturii la nivel de masă", adaugă specialistul.

Deşi nu citesc, 91% din români sunt ferm convinşi că lectura este foarte importantă, se mai arată în studiul IRES. Dar mai importantă este părerea celorlalţi despre ei, iar eticheta de persoană cultivată face întotdeauna o impresie bună. Şi pentru a provoca o asemenea impresie e nevoie în primul rând de o bibliotecă bine dotată.

Cărţile sunt scumpe, dar există alternativa volumelor vândute ca inserturi ale ziarelor. 52% din respondenţi au declarat că achiziţionează astfel de cărţi. Din păcate, cei mai mulţi nu le citesc, dar sunt ieftine şi arătoase, deci „dau bine" în bibliotecă.

Cărţile, pe post de decoraţiuni interioare

Florica Ivan (27 de ani), din Bucureşti, nu ratează romanul care vine săptămânal cu ziarul. „Coperţile sunt foarte frumoase şi-mi place că sunt toate la fel. Se văd foarte frumos pe rafturi şi dau camerei o notă de prestanţă. Deocamdată n-am citit niciuna, dar o să le citesc eu cândva, poate când o să ies la pensie şi-o să mă plictisesc", spune Florica.

Exceptând aceste inserturi care se vând în tiraje-record, costul ridicat al cărţilor este în continuare o piedică în calea lecturii. „Înainte de 1990, cartea se vindea la un preţ simbolic, iar acum pentru multă lume este inaccesibilă. Sunt foarte mulţi români care au salarii de 700-800 de lei. Cum să dea 50 de lei pe-o carte? Să nu mai zic de studenţi, a căror bursă nu depăşeşte 500 de lei", precizează sociologul Bulai.

Cine şi ce citeşte când citeşte

Potrivit studiului IRES, doar 23% din români sunt fideli lecturii, iar cei mai mulţi dintre aceştia au între 36 şi 56 de ani. La modul general, însă, cele mai citite cărţi sunt romanele poliţiste şi de dragoste, lucrările de psihologie motivaţională şi cărţile religioase. La capitolul vânzări, topul de anul trecut a fost dominat de „Anul Regelui", scrisă de Principele Radu, urmată de „Cartea regală de bucate" a Principesei Margareta şi de „Întreabă-mă orice" a Mihaelei Rădulescu.

22% din români n-au citit niciodată o carte, un ziar sau o revistă.

Scrisul pe platformă digitală, îndeletnicire naţională

Cu cititul am stabilit că e mai greu, dar scrisul este la îndemâna oricui. Platformele media electronice permit tuturor utilizatorilor de internet să-şi transmită gândurile, părerile sau frustrările. „Satisfacerea acestei nevoi de exprimare este aproape gratuită în zilele noastre, te costă doar abonamentul de internet şi curentul electric. Oricine îşi poate face cunoscute ideile, care însă nu mai trec prin filtrul calităţii. Cum nivelul de cultură este unul din ce în ce mai scăzut, şi textele sunt mai slabe", explică sociologul Alfred Bulai.

Potrivit celor mai recente date referitoare la activitatea pe platformele media electronice, în acest moment fiinţează 63.858 de bloguri, luându-le în calcul doar pe cele înscrise în Zelist.ro (un site care analizează evoluţia generală a blogosferei din România). Numărul real este însă cu aproximativ 30.000 mai mare. Pe aceste bloguri se publică într-un an peste 2,5 milioane de articole.

Viteză înainte de calitate

David Dancaş (23 ani), din Iaşi, deţine un blog personal pe care scrie 3-4 articole săptămânal. În plus, este colaborator la un site de ştiri, unde publică în fiecare zi. „Pe lângă acestea, sunt zilnic activ pe Facebook, Twitter, Pinterest, e-mail şi messenger. De citit nu mai citesc din liceu. Pur şi simplu nu mai am timp, iar când găsesc câteva minute libere citesc articole de pe bloguri", recunoaşte David.

De asemenea, pe domeniul „.ro" sunt înscrise peste 500.000 de site-uri, care sunt alimentate zilnic cu informaţie. Concurenţa în mediul online este mai aprigă ca niciodată, iar ritmul trebuie menţinut alert. În astfel de condiţii, viteza devine mai importantă decât calitatea. „Tot ce contează este să fii primul care ai publicat informaţia. Din acest motiv, pe site apar frecvent greşeli de ortografie sau de exprimare", mai spune David Dancaş.

La modul general, comunicarea în scris pe platformele digitale - SMS, e-mail, chat, mesagerie instantă - e pe cale să înlocuiască relaţionarea faţă în faţă a indivizilor şi chiar apelul telefonic. Cu doar câteva atingeri de ecran, mesajul a fost transmis, misiunea îndeplinită.

"Tot ce contează este să fii primul care ai publicat informaţia. Din acest motiv, pe site apar frecvent greşeli de ortografie sau de exprimare.''
David Dancaş blogger

Românii viitorului: „digitalizaţi" şi inculţi

În acest moment, asistăm la prăbuşirea nivelului general de cultură, este de părere sociologul Alfred Bulai. „Sistemul educaţional este la pământ, iar absolvenţii lui sunt tot mai departe de ceea ce înseamnă un om pregătit. E drept însă că tinerii de azi au dezvoltat alte abilităţi, în special în domeniul digital", adaugă specialistul. Acesta consideră că România păcătuieşte, în primul rând, prin deschiderea mai accentuată către valorile din exterior şi mai puţin către cele din interior.

„Pe termen mediu şi lung, o ţară care nu-şi preţuieşte valorile culturale proprii şi le preferă pe cele importate nu are nicio şansă să evolueze. Iar «buba» cea mare este în învăţământ. Ca dovadă, în România este mai bine cotat un profesor care a publicat o lucrare la o editură din strănătate faţă de unul care a publicat în ţară. Chiar dacă e vorba de-o editură de doi bani din Polonia, să zicem, ea este mai bine văzută ca una de prestigiu de la noi. De asemenea, eşti mai apreciat dacă ai absolvit o facultate obscură din Olanda, decât dacă ai terminat o facultate respectabilă din România", a completat Bulai.