Munca pe cont propriu, compromis pe criză

Motivantă este libertatea şi toleranţa, uneori şi goana continuă după clienţi şi proiecte

Al doilea val al recesiunii adânceşte instabilitatea din piaţa muncii şi-i îndeamnă pe cei îndrăzneţi să caute alternative. Într-o ţară în care stabilitatea locului de muncă este din ce în ce mai efemeră, românii au ales să încerce să facă bani şi pe cont propriu.

Indiferent că vorbim de oamenii care au în spate o experienţă în muncă de câţiva ani sau de adolescenţi care abia au ieşit de pe băncile facultăţii, viaţa ca freelancer li s-a părut o soluţie. Nu pentru toţi reprezintă însă un succes. Unii reuşesc să trăiască mai mult decât comod, în timp ce alţii mai au nevoie şi de alte „sponsorizări". Motivantă este libertatea şi toleranţa, uneori şi goana continuă după clienţi şi proiecte.

Profitabil, dar insuficient

Unul dintre freelancerii de succes din România este Victor Kapra, un jurnalist cu 21 de ani de experienţă. Fost editor la agenţia de ştiri „Mediafax" şi redactor-şef adjunct la „Ziarul Financiar", el este de trei ani jurnalist freelancer, consultant în comunicare online şi trainer social media. „Ca liber-profesionist ai marele privilegiu de a alege cu cine, cât şi pentru ce să lucrezi. Datorită evoluţiei tehnologiei comunicaţiilor, a internetului, începe să conteze mai puţin prezenţa la birou. Un smartphone şi un laptop cu conexiune la internet îţi permit să lucrezi de oriunde, oricând", îşi expune acesta părerea despre ceea ce înseamnă să fii freelancer în România. Totuşi, recunoaşte că jurnalismul nu este principala lui sursă de venit.

Nu toţi cei care vor să fie freelanceri au acelaşi succes. Cosmin Iftode (22 de ani), din Bucureşti, a lucrat în presă ca redactor, dar a cochetat şi cu fotografia. Din cauza şcolii şi-a dat demisia şi, după licenţă, a decis să devină liber-profesionist. „Nu am avut posibilitatea să-mi cumpăr echipamentul necesar şi colaborez cu un băiat care mi-l împrumută pe-al lui. În plus, el are şi un site şi câţiva clienţi care-mi cumpără pozele", povesteşte Cosmin.

El mai spune că nu câştigă foarte mult (între 500 şi 700 de lei lunar), însă nu ar fi ajuns să ia nici măcar aceşti bani fără ajutorul partenerului său, care are mult mai multe relaţii. „Dacă aş fi pornit de jos, ar fi fost foarte greu să mă afirm şi să vând fotografii atât de devreme", mai spune tânărul.

Specialiştii în recrutare nu sunt nici ei foarte optimişti în ceea ce priveşte acest stil de viaţă. „În marea majoritate a cazurilor, cei care aleg acestă cale o fac nu din vocaţie, ci din obligaţie, fie pentru că şi-au pierdut locul de muncă şi nu mai au o soluţie de rezervă, fie o folosesc drept o punte până-şi găsesc un loc de muncă menit să le asigure un trai decent", spune recruterul George Butunoiu.

Cei care vor să trăiască din freelancing o pot face dacă-şi reduc la minimum nivelul de trai, crede el. „Pentru marea majoritate este o chestie de subzistenţă de la o lună la alta. Doar o persoană din 10-20 reuşeşte să trăiască rezonabil şi-şi poate strânge nişte rezerve financiare", mai spune Butunoiu.

Alţi specialişti în domeniu susţin că experienţa îi ajută pe mulţi să aibă succes ca liber-profesionişti. „Sunt mulţi freelanceri români care se descurcă excelent. Este un stil de viaţă pe care tot mai mulţi profesionişti îl adoptă, îndeosebi corporatişti. Ei iau în considerare nivelul de independenţă, aspectul financiar şi faptul că, din această postură, poţi să‑ţi desfăşori activitatea exact aşa cum îţi doreşti", spune Bogdana Zinca, consultant de Resurse Umane la AllJobs4All.

Organizarea, secretul succesului

Nu orice persoană poate avea succes în calitate de freelancer. Secretul reuşitei într-o astfel de activitate este organizarea. Unui liber-profesionist îi trebuie calităţi de antreprenor, la care se adaugă şi cele ale unui angajat model. Este nevoie de determinare, rigoare, o bună estimare a timpului, de abilitate de a interac­ţiona cu o varietate de clienţi şi de a lucra în lipsa coordonării de către o altă persoană.

„Fiecare trebuie să gândească de ce lucrează pe cont propriu. Dacă e o alegere şi nu o obligaţie, trebuie să te pregăteşti ca la orice afacere: organizezi lucruri, te informezi, stabileşti reguli clare în relaţiile cu clienţii, pui pe hârtie modul în care faci totul. Dacă te interesează să-ţi creezi o imagine pe piaţă, acest lucru te costă timp. De asemenea, dacă e ceva între joburi, contează mai puţin imaginea, iar ceea ce faci este superficial", susţine recruterul Butunoiu.

Din perspectiva omului care a reuşit în freelancing, Victor Kapra spune că, pentru a atinge succesul, trebuie mai întâi să-ţi construieşti un statut profesional solid, să câştigi experienţă, dar şi să faci o minimă cercetare de piaţă pentru a stabili câtă nevoie este de serviciile tale. Apoi e necesar să-ţi faci cât mai multe relaţii în domeniul de activitate.

Piedici

Această meserie nu are numai avantaje. Printre punctele slabe se numără nesiguranţa contractelor. „În primul rând, nivelul redus al salariilor şi, prin consecinţă, al tarifelor serviciilor, este o piedică în acest domeniu. De exemplu, un articol publicat în presa din România de către un freelancer este plătit cu 25-50 de euro. În vest, tarifele sunt de 10 ori mai mari, pentru că acolo e altă piaţă, sunt alte tiraje. În al doilea rând, este vorba de mentalitatea angajatorului care se simte bine numai dacă vede angajatul stând opt sau nouă ore pironit la birou, chiar dacă nu face mare lucru. Un astfel de şef nu va fi încântat să lucreze cu un freelancer", spune Kapra. La acestea se adaugă şi faptul că se lucrează de acasă şi astfel oamenii nu mai socializează, pierd contactul cu branşa. 

Piaţa arată că nu există un domeniu în care sigur se câştigă bine din freelancing. Totuşi, cei care activează în domeniul imobiliar, resurse uma­ne sau în consultanţă au mari şanse de succes. „Un procent mare din totalul numărului de freelanceri se regăseşte în industria de software development, iar aici preponderenţa freelancerilor se regăseşte în segmentul dezvoltării aplicaţiilor web. Ca şi tendin­ţă, calitatea de freelancer în IT este, în general, îmbrăţişată de bărbaţi", spune Oana Mănăi­lă, consultant în recrutare BrainSpotting.

Etimologie

Termenul „freelance" a fost lansat pentru prima oară de Sir Walter Scott în secolul al XVIII-lea, odată cu apariţia romanului istoric „Ivanhoe". Cuvântul a fost folosit pentru a descrie un „luptător mercenar medieval". Expresia a suferit mai târziu schimbări, sensul ei actual fiind recunoscut în 1903 de diferiţi etimologi.

Cum să ai avantaje pe piaţă

- Pentru a deveni un nume de referinţă ca freelancer, cel mai greu este să „porneşti la drum". Specialiştii vă dau câteva sfaturi:
- Atunci când aveţi o cola­borare din postura de liber-profesionist, trebuie să fiţi foarte atent la contractele pe care le semnaţi.
- Descoperiţi dacă aveţi calităţi de negociator.
- Analizaţi necesităţile pieţei.
- Învăţaţi să vă „vindeţi".
- Dacă simţiţi că nu faceţi faţă singur, căutaţi colaboratori.
- Cercetaţi concurenţa şi fiţi tot timpul pregătiţi să lansaţi o ofertă mai atractivă decât a celorlalţi.