Multitaskingul „prăjeşte“ creierul

Deşi avem senzaţia că suntem aşi în a face două-trei lucruri odată, de fapt nu reuşim decât să ne mutăm atenţia de la o sarcină la alta, fapt care aduce prejudicii concentrării şi scade performanţele intelectuale.

În era tehnologică, omul a devenit un fel de burete care absoarbe informaţii de pe toate canalele media. Cu un ochi urmăreşte televizorul, cu celălalt când laptopul, când smartphone-ul, ascultă muzica preferată la căşti şi, eventual, mai are şi o discuţie cu colegul de birou despre cele trei sarcini de serviciu pe care trebuie să le îndeplinească în ziua respectivă. Ne mândrim cu acest lucru, considerând un indicator al evoluţiei faptul că reuşim să facem mai multe deodată.

Paradoxal pentru unii, studii publicate în SUA şi Marea Britanie arată altceva. Astfel, cei care fac mai multe lucruri odată sunt „jalnici la toate capitolele", iar îndeplinirea mai multor sarcini simultan forţează creierul să „alerge" între gânduri. În mintea noastră se dă astfel o „luptă" din care nu pierdem decât noi, deoarece creierul nu ia în considerare o a doua sarcină la care este supus decât după ce a rezolvat-o pe prima.
Specialiştii mai susţin că, din cauza solicitării creierului, oamenii care încearcă să fie multifuncţionali devin incapabili să rezolve probleme, li se diminuează abilităţile creative şi ajung să aibă o gândire mai lentă. În plus, ei se simt extrem de stresaţi.

24 de ore sunt prea puţine

De asemenea, o presiune destul de mare asupra fiecărei persoane pune şi criza financiară, susţin unii angajaţi. Ei simt că li se dau tot mai multe lucruri de făcut, astfel că ajung să facă mai multe odată pentru a-şi îndeplini sarcinile pentru ziua respectivă. Din acest motiv sunt însă tot mai stresaţi şi de multe ori nu se achită corespunzător de sarcinile date.

De acelaşi lucru se plânge şi Loredana, o tânără de 30 de ani, care lucrează în cadrul unei agenţii de publicitate din Capitală şi care spune că nu este mulţumită de randamentul pe care îl dă la serviciu, cu toate că lucrează şi 12 ore pe zi. „Îmi este greu să mă achit de toate sarcinile care mi se dau în timpul care mi se pune la dispoziţie. Mă apuc de mai multe lucruri odată şi nu reuşesc să duc la bun sfârşit decât o parte din ele. Câteodată mă prinde seara la birou cu o mână pe mouse, trimiţând e-mailuri, cu cealaltă cotrobăind prin dosare şi cu telefonul la ureche", povesteşte tânăra.

Specialiştii spun însă că, de fapt, nu criza este de vină, ci tocmai diversificarea şi extinderea activităţilor. „Problema aceasta nu este cauzată neapărat de criză. Multinaţionalele sunt bine organizate, în general, iar fiecare angajat ştie bine ce are de făcut în astfel de companii. Probleme de genul acesta apar la firmele mai mici, în antreprenoriat", crede Floriana Enescu, consultant resurse umane.

Ea mai spune că mai ales noi, românii, încercăm mereu să învăţăm şi să facem mai multe lucruri odată. „Toţi spunem că suntem polivalenţi şi multicalificaţi şi, evident că, atunci când suntem puşi să facem mai multe lucruri odată, avem un grad de eficienţă mai scăzut", explică Floriana Enescu. Monica Dona, specialistă în resurse umane, spune că oamenii nu sunt programaţi pentru executarea de sarcini multiple în acelaşi timp. „Disponibilizările, care au generat un volum mai mare de sarcini (treaba celor care au plecat trebuia făcută), şi presiunea mediului economic au provocat apariţia acestui fenomen în cazul unor companii", explică Monica Dona.

Femeile, mai descurcăreţe

Dintre bărbaţi şi femei, reprezentantele sexului slab sunt cele care au un grad de eficienţă mai ridicat atunci când sunt nevoite să facă mai multe lucruri odată, mai arată un studiu recent. Astfel, cercetătorii britanici susţin că reprezentantele sexului frumos petrec 40% din timp îndeplinind sarcini multiple. Din datele colectate reiese şi faptul că mamele sunt cele mai „multifuncţionale", făcând cel puţin două lucruri odată timp de 48,3 ore pe săptămână, în timp ce taţii se regăsesc în această situaţie doar 38,9 ore.   

Scade activitatea cerebrală

Marcel Just, de la Universitatea Carnegie Mellon (SUA), a urmărit activitatea creierului în timp ce execută o singură sarcină, dar şi în timp ce realizează mai multe în acelaşi timp. Studiul lui a arătat că activitatea cerebrală scade atunci când oamenii încearcă să facă două lucruri odată. Specialiştii sunt de acord cu rezultatele studiului. „Multitaskingul este ca şi cum ai juca tenis cu trei mingi odată", explică psihiatrul american Edward M. Hallowell, citat de revista „Neuron". 

"Spunem că suntem polivalenţi, dar când suntem puşi să facem mai multe lucruri odată, avem un grad de eficienţă scăzut.''
Floriana Enescu consultant HR

La vremuri noi, termeni noi

Termenul de „multitasking" a fost împrumutat din domeniul informatic şi înseamnă capacitatea unui sistem de a urmări mai multe programe în mod concomitent. În prezent, este folosit şi când se face referire la activităţile oamenilor care urmăresc şi administrează mai multe instrumente de comunicare sau care desfăşoară mai multe activităţi în acelaşi timp.

Un alte termen, care descrie multiplele sarcini pe care le au jurnaliştii moderni şi motivul pentru care calitatea ştirilor scade, este „hamsterizarea". Acesta a fost folosit pentru prima oară de Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC) din Statele Unite ale Americii (varianta americană a Consiliului Naţional al Audiovizualului de la noi - n.r.) în urmă cu aproximativ jumătate de an. Sunt numiţi „hamsteri" ziariştii din ziua de azi, care sunt nevoiţi să posteze pe site-uri materiale video sau audio, ataşate la textele pe care le redactează pentru presa scrisă, să-şi promoveze articolele pe reţelele de socializare şi să mai publice opinii şi pe blogurile personale.

Neajunsul constă în faptul că aceste responsabilităţi suplimentare necesită timp şi „reporterul nu mai are timp să meargă pe teren sau să discute direct cu sursele sale, iar documentarea clasică este înlocuită cu nişte simple căutări pe internet", conform raportului FCC. Astfel, nevoia de a livra rapid informaţii face ca jurnalistul modern să semene cu un hamster care aleargă pe roata din cuşca lui.

Psihologul Elisabeta Ilie crede că performanţa scade atunci când suntem solicitaţi pe mai multe planuri în acelaşi timp. „Nu o să avem niciodată specialişti dacă formăm «oameni buni la toate». Dacă avem şi multe lucruri de făcut şi suntem şi suprasolicitaţi, rezultatele sunt din ce în ce mai slabe", a conchis psihologul.