Începutul şcolii, spaima părinţilor
0
Investițiile pe care trebuie să le facă în rechizite, dar și calitatea sistemului educațional sunt motive de îngrijorare pentru românii ai căror copii încep anul acesta școala la 17 septembrie.
Luni începe şcoala şi părinţii sunt deja în priză cu pregătirile pentru noul an, indiferent de vârsta pe care o au copiii. În primul rând, criza face ca în topul grijilor adulţilor să se situeze costurile pregătirii pentru noul an şcolar. Astfel, pregătirea unui singur copil pentru începerea cursurilor scoate din bugetul unei familii între 400 şi 1.000 de lei, în condiţiile în care salariul minim pe economie este 700 de lei.
Dincolo de grijile de ordin financiar, psihologii spun că mulţi părinţi se simt copleşiţi de responsabilitatea asigurării unei educaţii de calitate, mai ales după ce rezultatele examenelor de capacitate şi de bacalaureat au fost dezamăgitoare al doilea an consecutiv. „Fiul meu este în clasa a VII-a şi mă gândesc serios să-l mut la o şcoală particulară, deşi costurile sunt mari.
Teoretic, el este printre cei mai buni, însă nu sunt convins că sistemul românesc de evaluare este foarte corect. El îşi doreşte să urmeze cursurile unei facultăţi din străinătate, dar eu nici nu sunt sigur că va lua Bac-ul pentru că nu am încredere în calitatea profesorilor", spune Marian Crăciun (42 de ani), din Bucureşti.
În plus, sondajele arată că şi interesul elevilor faţă de un învăţământ de calitate este tot mai redus. „Scăderea interesului pentru educaţie care se manifestă la noi în ţară este cauzată de lipsa investiţiilor în sistemul de învăţământ, dar şi de faptul că exemplele actuale arată că succesul în viaţă nu este asigurat de un bagaj educaţional ridicat", explică sociologul Mircea Kivu.
Specialiştii spun că, într-adevăr, îngrijorarea vizavi de calitatea învăţământului şi teama de eşec a părinţilor în legătură cu performanţele şcolare ale copiilor lor a crescut considerabil în ultimul an. „Având în vedere fragilitatea învăţământului din România, a schimbărilor şi a calităţii tot mai scăzute, evident că fiecare părinte se îngrijorează când este pus în situaţia să aleagă şcoala, învăţătoarea, profesorii, colectivul clasei.
Temerile părinţilor nu sunt legate numai de calitatea sistemului de învăţământ, de performanţele profesorilor, ci sunt legate şi de capacitatea copilului de a se adapta şcolii, posibilităţile intelectuale ale copilului, dezvoltarea abilităţilor sociale şi, nu în ultimul rând, de îndemânarea lor ca părinţi şi de posibilitatea de a oferi copilului ce este mai bun pentru el", explică psihologul Keren Rosner din Bucureşti.
Aşa se explică şi tendinţa actuală a părinţilor de a apela la învăţământul particular şi la sistemele alternative de învăţământ, începând de la vârste fragede. Ioana Tancău, profesor în cadrul în cadrul Şcolii Generale nr. 5 din Bucureşti, predă elevilor săi după metoda Step by Step. „Metodele alternative, în general, îi ajută pe copii să pună mai bine în practică ceea ce învaţă. Aceşti copii sunt mai comunicativi, mai creativi, cooperanţi, mai îndemânatici, au mai multă iniţiativă", explică aceasta.
Calitate încă de la grădiniţă
Psihologii spun că toţi anii de şcolarizare sunt importanţi, începând cu grădiniţa, unde se bun bazele educaţiei, până la ultima formă de învăţământ pe care o alege fiecare adolescent în parte. „În primii ani de şcoală, copilul nu numai ca asimilează informaţii, dar îşi formează un sistem prin care el reuşeşte aceste performanţe. Îşi exersează memoria şi învaţă cum să o folosească, interiorizează scheme individuale de învăţare, de dezvoltare cognitivă, se interiorizează scheme de comportament, de relaţionare, de răspuns în faţa succesului sau eşecului", explică psihologul Keren Rosner.
Ioana Grindean este una dintre mămicile care au vrut să se asigure că fetiţa sa are parte de un sistem de calitate încă din primii ani de viaţă. „Iniţial, am ales Bambi pentru metoda Step by Step, apoi pentru condiţiile exemplare şi pentru materiile opţionale. Fetiţa mea învaţă noţiuni de matematică, de ştiinţe ale naturii, face jocuri de rol care o familiarizează de timpuriu cu diferite situaţii de viaţă", spune Ioana.
„Părinţii care aleg sistemul Step by Step privesc educaţia ca pe un proces holist, centrat atât pe dezvoltarea fizică, cât şi pe cea cognitivă, socio-emoţională, care asigură copiilor o gamă largă de activităţi şi experienţe care influenţează dezvoltarea plenară a copilului. Este important ca părintele să urmărească evoluţia copilului şi să observe când cel mic are nevoie de socializare, de implicare în activităţi ce presupun lucrul cu alţi copii", spune Cristiana Boca, directoarea unei grădiniţe particulare din Capitală care aplică metoda Step by Step.
Avantajele educaţiei după o astfel de metodă vin din felul în care sunt îmbinate jocul şi studiul. „Este esenţial, deoarece jocul este un mod de explorare a mediului înconjurător, o modalitate de dezvoltare a competenţelor sociale, a inteligenţei, a limbajului, a creativităţii. De asemenea, prin joc se pune accent şi pe socializare, pe împărtăşirea ideilor cu ceilalţi, pe stimularea copilului de a se exprima liber, de a lua decizii. În cadrul unui grup, copilul învaţă pe măsură ce creşte să stabilească şi să respecte reguli, să împartă, să negocieze, să fie lider sau membru activ al grupului, să accepte părerile altora şi să exprime emoţiile", mai explică Cristiana Boca.
Interesul trebuie susţinut continuu
Pentru fiica sa, acum în vârstă de 17 ani, Maria Ionescu a ales Grădiniţa Waldorf, pe când Ionela avea 4 ani. „După o experienţă neplăcută la o grădiniţă de cartier şi după ce am citit împreună cu soţul meu despre metodele aternative, am decis ca fetiţa noastră să meargă aici. Am făcut cea mai bună alegere, am văzut diferenţa între ea şi alţi copii care mergeau la grădiniţe tradiţionale. Cu Ionela, la acea vreme, puteam să am discuţii ca şi cu un copil de şcoală. Regret însă că a urmat apoi cursurile unei şcoli tradiţionale. Am observat că în clasa a VI-a deja se izolase de colectiv", îşi aminteşte Maria.
Psihologii spun că interesul, calitatea învăţării, a şcolilor urmate trebuie susţinute permanent. „Eşecul şcolar al unui copil poate influenţa puternic evoluţia lui ulterioară, pentru că, în faţa insuccesului, copilul are două forme de manifestare: fie trăieşte un sentiment de teamă, tristeţe, furie, ruşine, fie se mobilizează şi se descurcă. Dacă alege prima variantă, se va descuraja şi va abandona o noua încercare sau perseverenţă în studiu. În cazul al doilea, în care va alege acţiunea, el va fi ajutat mult de părinţii care îl vor învăţa că tactica de activitate distruge sentimentele negative. Copilul va dezvolta încredere în sine şi va înţelege că prin acţiuni repetate se ajunge la succes", explică psihologul Keren Rosner.
"Grija pentru educaţia copilului este una dintre cele mai importante responsabilităţi ale unui părinte. De acest succes va depinde destinul viitorului adult, va determina traiectoria vieţii şi a împlinirii umane."
Keren Rosner psiholog
"Scăderea interesului pentru educaţie este cauzată de lipsa investiţiilor în sistemul de învăţământ, dar şi de faptul că exemplele actuale arată că succesul în viaţă nu este asigurat de un bagaj educaţional ridicat."
Mircea Kivu sociolog
Sistemele alternative de învăţământ
Părinţii dezamăgiţi de sistemul de învăţământ tradiţional, de stat, au la dispoziţie mai multe metode alternative pentru educaţia celor mici. Majoritatea sunt aplicate de unităţile de învăţământ private din România şi presupun costuri destul de importante pentru părinţi, şi anume lunar între 250 de euro - programul scurt (aproximativ 4 ore) - şi 400 de euro - programul lung (aproximativ 10 ore). Iată câteva dintre cele mai populare sisteme alternative de învăţământ:
- În cazul metodei Step by Step, copiii sunt încurajaţi să-şi dezvolte gândirea critică, puterea de analiză, de selecţie şi de asumare a riscului de învăţare.
- Obiectivul pedagogiei Waldorf constă în încurajarea dezvoltării sănătoase a capacităţilor fizice, sufleteşti şi spirituale ale copilului. Se bazează pe o înţelegere profundă a naturii şi dezvoltării umane.
- În cazul metodei Montessori, copiii învaţă într-un mediu noncompetitiv, concentrându-se pe individualitatea lor şi pe nevoile lor specifice. Copiii sunt încurajaţi să muncească independent, în ritmul lor.
- În pedagogia Freinet, principiile vizează: munca şcolară motivată, activitate personalizată, expresie liberă şi comunicare, cooperare, învăţare prin tatonare experimentală.
- În cazul planului Jena, activităţile de bază sunt conversaţia, jocul, lucrul, serbarea (serbările marchează începutul şi sfârşitul de săptămână, aniversările, sosirea sau plecarea unui copil din şcoală sau grupul de bază, sărbători religioase), dezvoltarea simţului pentru ordine şi a responsabilităţii pentru spaţiul comun. Acesta nu este însă deocamdată disponibil în România.
Cum să supravieţuieşti primei zi de şcoală
Frământările legate de începerea anului şcolar se diminuează dacă părinţii colaborează creativ cu copiii, îi investesc cu responsabilităţi, îi coordonează în învăţarea sarcinilor cu blândeţe, răbdare, toleranţă şi încredere în ei. „Părinţii sunt sfătuiţi să empatizeze cu copiii lor, să fie atenţi şi să intervină calmi, dar decişi, în coordonarea activităţii şcolare a acestora, să îi înţeleagă, să îi lase să îşi exprime sentimentele, trăirile, dar să îi călăuzească cum să îşi schimbe atitudinea negativă cu una pozitivă. Să nu îi critice, ci să îi înveţe să găsească şi alte soluţii sau variante la anumite acţiuni ale lor care nu au fost reuşite", spune psihologul Keren Rosner.
Se încarcă comentariile...
