„Greu de găsit“ – singurul defect al angajatului perfect

Radiografia angajatului ideal

Orice manager îşi doreşte un subaltern fidel, inteligent, onest şi bine pregătit, care poate reprezenta compania în orice situaţie. De multe ori însă, acest tip de salariat este de negăsit.

Într-o perioadă de criză economică prelungită, în care locurile de muncă sunt tot mai puţine, iar concurenţa pe cele existente din ce în ce mai mare, atitudinea angajaţilor s-a modificat.

Astfel, tot mai mulţi salariaţi îşi laudă şefii, pentru a fi siguri că nu vor fi concediaţi, şi în acelaşi timp se străduiesc să fie cei mai buni în ceea ce fac. Valoarea angajatului se raportează însă la opinia despre perfecţiune a angajatorului.

Prima probă pe care trebuie să o treacă un salariat este interviul, iar după vizualizarea CV-ului de către manageri, un impact major îl are aspectul fizic al candidatului.

Grija acordată ţinutei afişate transmite angajatorului semnale despre anumite trăsături ale personalităţii individului şi despre atitudinea pe care o are faţă de jobul în discuţie, afirmă specialiştii din domeniul resurselor umane.

„Imaginea pe care o afişăm interlocutorilor noştri este prima carte de vizită, un element important pentru viziunea pe care ceilalţi şi-o formează despre noi. Imaginea este o componentă a brandului personal, trebuie să denote bun-gust şi seriozitate", spune Diana Voicu, consultant în cadrul AllJobs4All.

O modă: CV-ul mincinos

Potrivit specialiştilor în recrutare, cei mai mulţi români nu sunt oneşti în momentul în care îşi redactează CV-ul, mare partre dintre aceştia neavând capacitatea de a susţine în cadrul interviului acele abilităţi pe care pretind că le au.

Diana Voicu spune că majoritatea candidaţilor pierd locul de muncă deoarece expun un profil profesional interesant, dar dau dovadă de lipsă de sinceritate în relaţia cu potenţialul angajator. Aceasta adaugă că o companie trebuie să ştie că se poate baza pe competenţele unui angajat pe care îl cooptează în echipa sa.

„Candidaţii experimentaţi, care sunt expuşi interviurilor sau întâlnirilor, mai degrabă omit anumite informaţii, precum cele legate de eventualele întreruperi ale activităţii profesionale între două locuri de muncă, sau creează alte aşteptări, trecând în CV că au lucrat ca General Manager, de fapt fiind angajaţii propriei firme", afirmă şi Cristina Săvuică, Managing Partner al companiei Lugera & Makler. Aceasta spune însă că există şi candidaţi care, deşi nu au un CV foarte bun, surprind în mod pozitiv la interviu.

Psihologii sunt de părere că, adesea, candidaţii exagerează cu prezentarea unor abilităţi din dorinţa de a fi selectaţi şi de a obţine locul de muncă dorit.

Mai mult, pentru a nu fi în dezavantaj faţă de alte persoane care aplică pentru acelaşi job, oamenii preferă să inventeze sau să „înflorească" anumite descrieri avantajoase, acesta fiind un mod de adaptare la o piaţa concurenţială.

„Pentru că selecţiile se fac în primă fază doar pe bază de CV, persoana luptă să-şi obţină şansa de a discuta, de a-şi dovedi competenţele şi abilităţile faţă în faţă cu angajatorul. De aici vine şi tendinţa de a ajusta unele date pentru a-şi garanta această posibilitate", spune psihologul Keren Rosner.

Bun la interviu, mediocru la serviciu

Odată trecuţi de faza interviului, angajaţii trebuie să confirme aşteptările şefilor şi să le arate acestora de ce sunt în stare. Însă, chiar şi aşa, după un interviu reuşit, angajatul care părea ideal poate fi doar un alt salariat normal sau mediocru.

De acest lucru s-a convins şi Rareş Muntean, care deţine o funcţie de conducere la o multinaţională. Acesta a spus că a vrut să angajeze o persoană deschisă, care poate comunica uşor şi care să cunoască foarte bine limba engleză şi limba franceză. După mai multe interviuri, bărbatul a angajat o tânără din Sibiu, dar după un timp s-a dovedit că alegerea nu a fost una tocmai potrivită.

Pusă în faţa sarcinilor, fata nu reuşea să le ducă la îndeplinire, găsea mereu alţi vinovaţi şi îşi vorbea de rău şefii. Specialiştii din recrutare spun că problemele de atitudine apar atât în cazul angajaţilor tineri, cât şi în cazul celor mai în vârstă.

„Persoanele tinere nu au experienţa necesară pentru a aprecia corect postura în care se află şi au tendinţa de a se supraevalua. În schimb, angajaţii în vârstă nu acceptă să fie coordonaţi de persoane tinere şi au tendinţa de a subevalua abilităţile de lider ale unui şef tânăr", declară Diana Voicu.

Aceasta spune însă că nu există angajatul perfect, un salariat valoros în România zilelor noastre fiind acela care este dispus să se implice total la locul de muncă, să aibă cel puţin doi ani experienţă, să poată rezolva lucruri în echipă şi individual şi să poată fi şef dacă este cazul sau să se subordoneze, atunci când situaţia o cere.

"Un angajat valoros este atent la detalii şi ia decizii bune în momente de criză."

Diana Voicu consilier AllJobs4All

În România, piaţa muncii stagnează

Specialiştii din domeniul resurselor umane spun că, în perioada de recesiune, organizaţiile nu mai recrutează personal, iar angajaţii sunt foarte reticenţi în a face schimbări pe plan profesional. În schimb, în perioada de creştere economică, candidaţii nu se feresc să-şi schimbe jobul, deoarece au foarte multe opţiuni.

„Recrutarea este o activitate foarte uşor afectată de contextul economic. Un recruiter bun însă înţelege foarte bine piaţa şi canalele de recrutare eficiente în funcţie de fiecare context", spune Cristina Săvuică, Managing Partner al companiei Lugera & Makler.