De ce se tem mai mult părinţii din ziua de azi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Riscurile pe care le presupune internetul asupra psihicului copiilor şi nesiguranţa accesului unui nivel optim de educaţie, din cauza instabilităţii financiare, sunt principalele griji ale părinţilor din secolul XXI.

În trecut, părinţii considerau influenţa nefastă a grupului de prieteni, bolile sau accidentele ca fiind principalele pericole la care puteau fi expuşi copiii. În prezent, chiar dacă aceste motive de îngrijorare nu au fost excluse, ele sunt devansate de riscurile pe care le presupune internetul asupra dezvoltării copiilor. Şi această grijă a părinţilor este cât se poate de întemeiată, susţin psihologii, căci internetul are două faţete diametral opuse: una benefică, de ajutor (care include o mai bună informare, divertisment şi socializare), şi una nocivă, care poate aduce dezavantaje majore pentru educaţia şi dezvoltarea psihică a copilului.

„Un comportament nedorit determinat de consumul de alcool, droguri, activitate sexuală precoce este uşor de depistat, iar efectele nocive sunt rapide. În cazul internetului, riscurile sunt multiple, cu efect imediat sau în timp, şi nu pot fi monitorizate de adulţi. Un copil poate înşela vigilenţa adulţilor accesând site-uri cu tematici nepermise copiilor. De asemenea, există şi riscul să intre în contact virtual cu alte persoane, chiar cu adulţi care pot reprezenta un pericol pentru copil", spune psihologul Keren Rosner.

Un copil din cinci, victimă a internetului

Faptul că părinţii europeni sunt mai îngrijoraţi de riscurile online la care sunt expuşi copiii decât de consumul de alcool, droguri, de diverse probleme cu poliţia sau de activitatea sexuală este susţinut şi de un raport al proiectului EU Kids Online, efectuat pe baza unei anchete care a inclus 25.000 de copii şi părinţi din 25 de ţări europene.

Raportul precizează că un copil din cinci a văzut conţinut potenţial periculos pe internet, cum ar fi site-uri care promovează anorexia sau tehnici de sinucidere. „Când eram de vârsta băieţelului meu, mama se temea să mă lase să mă joc în faţa blocului. Eu nu am această teamă, căci Ionuţ nu iese prea mult din casă, lui îi place să se joace mai mult pe calculator", spune Ioana, mama unui băiat de 11 ani. Totuşi, mulţi părinţi nu sunt suficient de implicaţi în activităţile celor mici, mai ales cele virtuale. 

„Copiii români se situează peste media europeană în ceea ce priveşte expunerea la materiale online periculoase, cum ar fi site-uri care promovează rasismul sau metode de suicid. Dar, spre deosebire de alte ţări în care gradul de conştientizare al pericolului este mai apropiat de dimensiunile problemei, părinţii români sunt încă prea puţin şi superficial implicaţi în activităţile pe internet ale copiilor lor", spune Monica Barbovschi, responsabilă de ancheta EU Kids Online în România. 

Banii pentru educaţie, motiv de îngrijorare

Situaţia financiară este un motiv serios de îngrijorare pentru fiecare dintre noi. În ceea ce-i priveşte pe cei care au copii, grijile sunt cu atât mai mari cu cât aceştia se gândesc că nu le vor putea oferi celor mici un nivel optim de educaţie. „Un părinte responsabil de destinul copilului său va fi foarte preocupat de evoluţia educaţiei sale. Grija pentru a avea acces la un curs fluent şi de calitate a educaţiei începe cu grădiniţa, apoi şcoala, continuând cu studiile superioare", explică psihologul Rosner.

Pentru a avea acces la cursuri, şcoli, universităţi de calitate şi pentru a-i oferi copilului oportunităţi de a accede în viaţă, este nevoie de timp, energie, informare şi, bineînţeles, de posibilităţi materiale. „Aceste condiţii îl fac pe părinte să fie îngrijorat, din cauza incertitudinii în ceea ce priveşte stabilitatea unui job, câştigurile materiale, implicit posibilităţile de susţinere a copilului", mai adaugă specialistul. „În ultimul an, m-am tot consultat cu soţul meu cu privire la crearea unui cont de economii pentru fiica noastră în vârstă de 10 ani, bani pe care să-i poată folosi pentru continuarea studiilor. În fiecare lună, îi virăm 100 de lei în acel cont", spune Maria, în vârstă de 35 de ani, recepţioneră la un hotel din Bucureşti.   

Efectul drobului de sare

Psihologii sunt de părere că micuţii trebuie ghidaţi, observaţi, corectaţi permanent pentru a avea o evoluţie sănătoasă şi de succes în viaţă, dar atrag atenţia că temerile exagerate ale părinţilor pot fi dăunătoare şi pot aduce pagube în locul beneficiilor. Totuşi, temerile pot fi evitate prin educaţie, comunicare şi preocuparea de a rezolva problemele în fază incipientă. Atenţia şi vigilenţa sunt indicate, dar transmiterea temerilor sau eliminarea lor prin decizii drastice nu vor fi o soluţie corectă.

„Uneori, părinţii, din cauza grijii excesive,  pot insufla copiilor temeri şi anxietăţi nefondate. De asemenea, adulţii pot îngrădi posibilităţile acestora de a cunoaşte, de a socializa şi de a se implica în diverse proiecte tocmai pe fondul acestor temeri exagerate. Din dorinţa de a-şi satisface anumite dorinţe şi plăceri ce pot stârni temerile părinţilor, copiii pot evita să le împărtăşească cu părinţii", explică psihologul Keren Rosner.

"Din dorinţa de a-şi satisface anumite dorinţe şi plăceri ce pot stârni temerile părinţilor, copiii pot evita să le împărtăşească cu aceştia.''
Keren Rosner psiholog

3.000 de copii dispar anual

În fiecare an, în ţara noastră aproximativ 3.000 de copii sunt daţi dispăruţi, dar procentul celor găsiţi depăşeşte 99%.  Peste 90% din dispariţiile de minori din România sunt cauzate de plecarea voluntară a copilului, conform reprezentanţilor Inspectoratului General al Poliţiei Române. De asemenea, 11 accidente au loc în fiecare oră. Cel puţin două persoane sunt rănite în acest interval.

image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite