Adevarul.ro

Lipsa banilor, plecarea din ţară şi migrarea către internet sunt câteva dintre motivele care i-ar fi putut determina pe români să renunţe la abonamentul TV. Televiziunea prin cablu începe să nu mai fie indispensabilă românilor. Fie nu mai are loc în bugetul de criză, fie au înţeles că există viaţă şi după ce închid televizorul.

Iulia (29 de ani) a decis că nu-şi va cumpăra televizor în casa în care tocmai s-a mutat la Bucureşti. A renunţat de aproximativ opt ani la televiziunea prin cablu.

Mai citeşte şi:

Cum este exploatată „sămânţa de scandal" a românilor prin emisiunile TV

Românii nu se mai dezlipesc de televizor

„Eram oarecum dependentă şi pierdeam nopţile uitându-mă la orice nimeream", povesteşte ea. Aşa că, în 2002, când era studentă la Braşov, a decis să închidă definitiv televizorul. De când a venit la Bucureşti, i-a refuzat pe proprietarii apartamentelor în care a stat cu chirie atunci când aceştia i-au propus să-i aducă un televizor. „Când au fost alegerile, simţeam nevoia să văd un talk-show, ceva. Dar am rezolvat-o cu internetul", povesteşte ea. „Acum, şi să vreau, n-am timp de nimic. Câteodată mi se mai face însă dor de un film."

Iulia se numără printre românii care au decis să renunţe la televiziunea prin cablu şi care au început să se observe şi în statistici în ultimii patru ani. Numărul românilor care plătesc abonament pentru a viziona programe TV transmise prin reţelele de cablu a scăzut cu aproximativ 300.000 din 2006 până în prezent.

În paralel însă, tot mai mulţi s-au abonat la reţelele satelit (DTH): dacă în 2005 - primul în care televiziunea prin satelit se regăseşte în statisticile Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) - erau 151.000 de abonaţi, până în 2009 se ajunsese la 2,33 de milioane.

Cabliştii au pierdut 90.000 de clienţi

Anul 2010 este însă primul în care numărul total al românilor care au televiziune prin cablu sau prin satelit a scăzut comparativ cu anul precedent. Datele nu sunt impresionante, o diferenţă de 90.000 de abonaţi, astfel încât specialiştii în comportament uman şi analiştii din piaţa media nu au o singură explicaţie pentru acest fenomen. Mai ales că numărul abonaţilor la IPTV (serviciu de televiziune digitală transmis direct către televizorul clientului, prin intermediul conexiunii internet de mare viteză) a crescut de 17 ori din 2009 până în prezent.

Primele explicaţii au venit chiar de la preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu, cel care a şi anunţat datele preliminare pentru anul în curs. Un prim motiv ar fi criza economică. „Probabil erau utilizatori ai mai multor servicii şi au renunţat datorită situaţiei economice focalizându-se pe un singur serviciu", a declarat Marinescu în cadrul Convenţiei de Comunicaţii prin Cablu, săptămâna trecută. O altă cauză enunţată de Marinescu ar fi faptul că unii operatori preferă să declare mai puţini abonaţi decât au în realitate pentru a plăti licenţe mai mici.

Principalii vinovaţi: criza şi internetul

Sociologul Beinur Giumali, membru al Centrului de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare de la Universitatea din Bucureşti, spune că astfel de scăderi au fost semnalate şi în alte ţări, inclusiv în SUA. „Aici au fost vehiculate două explicaţii: criza economică, o parte din populaţie nu şi-a mai permis şi a renunţat la abonament; migrarea către internet - o altă parte a populaţiei începe să utilizeze exclusiv internetul pentru accesul la conţinut media", precizează sociologul.

Adaptând situaţia la România, Giumali spune că este posibil ca cei 90.000 de români să nu-şi mai fi permis să plătească abonamentul (în jur de 20 de lei pe lună, pentru un pachet minim la televiziune analogică) şi au fost deconectaţi de furnizori sau au renunţat din proprie iniţiativă. „Poate cei 90.000 au emigrat (definitiv sau temporar) şi au renunţat la aceste servicii", adaugă sociologul. O altă ipoteză care se poate aplica şi în cazul românilor este migrarea către internet.

„Opinia mea este că scăderea nu este dramatică şi poate să fie doar o fluctuaţie de moment", spune sociologul, precizând că în lipsa unor date suplimentare despre vârsta, educaţia, mediul de provenienţă al celor care au renunţat nu poate da explicaţii mai precise. „Nu cred că se poate identifica un fenomen social care îi face pe români să renunţe la televiziune. Dimpotrivă, având în vedere şi faptul că românii se uită la televizor, în medie, cinci-şase ore pe zi, cred că televiziunea are în continuare un rol foarte important în viaţa de zi cu zi a românilor", conchide Giumali.

Companiile de cablu, afectate de criză

Afacerile cabliştilor din România au scăzut cu 4% în perioada 2008-2009, pe fondul crizei economice, arată datele din Anuarul Media Expres, citate de „Ziarul Financiar". De asemenea, 127 din cele 593 de companii de cablu au intrat în faliment anul trecut şi doar 40% din companiile active pe piaţă au înregistrat profit.

Telespectatorul preferă posturile de nişă

Tot mai mulţi români mută canalul pe posturile de nişă   Foto: SHUTTERSTOCK

Analistul media Iulian Comănescu este de părere că telespectatorii migrează mai degrabă, nu pleacă neapărat din faţa televizorului, pentru că oferta s-a îmbogăţit considerabil în ultimii ani.

„O bună parte dintre telespectatori au migrat către canalele de tip «pay TV». Dacă ne uităm la oferta maximală de azi a furnizorilor de cablu şi DTH, vedem că poate depăşi 100 de canale, faţă de 50-60 acum câţiva ani, pe vremea cablului analog", explică analistul.Chiar dacă aceste posturi  cu plată (de tipul HBO) nu-şi comunică audienţa, aceasta este consistentă, „mănâncă undeva către 20% din consumul total de TV", adaugă Comănescu.

„Prin acest mecanism, o parte din public pleacă de la posturile aşa-zis mari şi se duce către nişe. Se vede mai ales în scăderea televiziunilor autohtone. Cele străine, de nişă, se fac din ce în ce mai multe şi fiecare urcă. În ratingurile pe septembrie, Disney a intrat în top 10, în faţa Naţional TV. Discovery, Minimax, Hallmark (acum Diva Universal) sau Cartoon Network depăşesc şi ele medii de 0,2 pe zi, pe care Euforia TV sau U TV nu le ating."

Cine stă pe internet se uită şi la TV

De ce nu mai reuşeşte televizorul să adune în faţa sa milioane de telespectatori ca în anii 2000? „Sunt mai multe cauze: degradarea calităţii programelor pe criză şi înaintea ei, o ofertă de entertainment mai complexă faţă de ultimul deceniu al secolului trecut (internet în primul rând, dar şi altele), modificări de comportament de felul mesei în oraş pe care au început s-o ia românii în ultimii ani", este de părere Comănescu.

O serie de studii realizate de compania ARBOinteractive, care gestionează spaţiul publicitar pentru mai multe de 150 de site-uri, demontează teoria conform căreia telespectatorul român s-ar fi mutat de la televizor la calculator. „Marii internauţi sunt şi mari consumatori de TV. Probabil că există un număr de români care au renunţat la TV pentru calculator, dar acesta e mai mic decât pare", explică analistul media.

„Cred că în ultima vreme apare un comportament multimedia, mai ales de când cu netbook-urile. Minilaptopurile de mai puţin de un kilogram pot fi ţinute comod în poală, pe canapea, în timp ce posesorul lor se uită la TV, dar mai dă şi câte un refresh la
pagina de Facebook."

"Marii internauţi sunt şi mari consumatori de TV. Cred că în ultima vreme apare un comportament multimedia."
Iulian Comănescu
analist media

Comentariul specialistului: Cabliştii ştiu de ce...

Petre Barbu
senior editor Forbes România

Informaţia potrivit căreia numărul de abonaţi la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale din România a scăzut în prima parte a acestui an cu aproape 100.000 trebuie privită cu reticenţă.

Această cifră (păstrând proporţiile) îmi aminteşte de modul cum s-a vehiculat (manipulat) numărul celor 60.000 de victime ale genocidul de la Timişoara, în decembrie '89. Comparaţia poate părea indecentă, forţată şi nefericită. Într-adevăr, să nu încurcăm borcanele! Totuşi, ce s-a întâmplat cu cei 100.000 de abonaţi care, în decurs de un an, au renunţat fie la televiziunea prin cablu, fie la DTH? Au plecat din ţară? Au sărăcit atât de tare încât nu-şi mai permit să plătească abonamentele? Ori au luat cu asalt bibliotecile şi citesc, citesc, citesc tot ce le cade în mâini? (Exclus! De această invazie ne-ar fi anunţat Ion Cristoiu, prezent în fiecare zi la Biblioteca Academiei!) Ar fi hazardat să formulăm astfel de scenarii (neserioase), de vreme ce preşedintele ANCOM n-a explicat această scădere majoră a numărului de abonaţi. El doar a aruncat... „bomba": 100.000 de „dispăruţi".

Scăderea mi se pare exagerată. Cifra este rezultatul raportărilor pe care le fac operatorii de retransmisie a programelor audiovizuale către instituţia condusă de Cătălin Marinescu. ANCOM nu are capacitatea de a verifica declaraţiile cabliştilor. Cu alte cuvinte, funcţionarii Autorităţii nu au acces la documentele operatorilor pentru a obţine cifrele exacte. De asemenea, pe site-ul ANCOM se face precizarea că datele pe primul semestru al acestui an, la care s-a referit preşedintele, sunt „preliminare".

Cred mai degrabă că avem de-a face cu nişte raportări cosmetizate. Cabliştii au bunul obicei de a declara oficial un număr mai mic decât cel înregistrat în realitate. Motivul? Abonaţii nedeclaraţi în acte sunt surse de venituri negre şi o formă de sustragere de la plata impozitelor şi taxelor. Pe româneşte spus, criza economică a condus la creşterea evaziunii în piaţa de cablu.

Pe de altă parte, campaniile de publicitate ale operatorilor de cablu şi DTH şi ofertele avantajoase de tarife practicate în ultimul an nu trebuie judecate ca nişte mişcări disperate pentru a frâna pierderile de abonaţi. Dimpotrivă, aceste campanii, care au adus noi clienţi, trebuie înţelese ca rezultat al luptei acerbe între operatori pentru cucerirea de noi cote de piaţă. 

Aşadar, cred că cei 100.000 de „dispăruţi" ai preşedintelui Cătălin Marinescu sunt doar pe hârtie. Cabliştii ştiu de ce...