Adevarul.ro

Teama de moarte nu este suficientă pentru ca fumătorii să renunţe la viciu, iar plasturii, ţigările din plante şi oricare alte metode sunt ineficiente atât timp cât nu există o motivaţie puternică şi voinţă.

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC), susţin medicii. Riscul de deces pentru fumătorii de peste 25 de ţigări pe zi este de 20 de ori mai mare decât al nefumătorilor, spun specialiştii de la stopfumat.eu. Tot ei spun că din momentul diagnosticării cu BPOC, durata supravieţuirii pentru încă 5-10 ani a fost apreciată la 50%.

În cazul femeilor fumătoare, riscul de a suferi de BPOC este mai mare, dar, în schimb, răspunsul la medicaţia bronhodilatatoare este mai bun. Încetarea fumatului scade riscul complicaţiilor cardiovasculare, iar abandonul fumatului este benefic în orice moment al evoluţiei bolii, crescând calitatea vieţii pacienţilor şi reducând mortalitatea, se consemnează în literatura medicală.

E nevoie doar de voinţă

Cu toate acestea, majoritatea celor care suferă de astfel de boli nu renunţă la fumat, spune medicul pneumolog Magdalena Ciobanu, de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti. „Cei mai mulţi pacienţi, care suferă de forme destul de grave de BPOC, depun eforturi considerabile şi pentru a se ridica din pat sau pentru a se pieptăna.

Cu toate acestea, se ridică, se duc la balconul salonului, îşi înlătura masca de oxigen şi bagă câte o ţigară, după care sunt ajutaţi de colegii de salon să se întoarcă la patul lor, pentru că sunt epuizaţi", spune pneumologul.

Deşi toţi medici îi sfătuiesc să renunţe la fumat şi le spun şi care sunt consecinţele acestui viciu, majoritatea pacienţilor nu se lasă nici în ruptul capului. „Dependenţa de nicotină este o boală psihică, iar consumul este iraţional, la fel ca în cazul celorlalte droguri. Cu toate acestea, cine vrea să se lase de fumat o poate face. E nevoie doar de voinţă", explică Magdalena Ciobanu.

Rata sau viciul?

Doar de voinţă a avut nevoie bucureşteanul Răzvan (34 de ani) să se lase de fumat, în urmă cu aproape un an. Motivele care l-au împins să facă acest pas, după ce a fumat zilnic câte un pachet de ţigări timp de 17 ani, nu au fost însă medicale, ci economice.

„Anul trecut, pe 25 februarie, m-am hotărât să mă las. Mai aveam o singură ţigară în pachet şi m-am tot gândit când s-o fumez - la cafea sau după masa de prânz - până m-am enervat, am rupt-o şi n-am mai fumat deloc de atunci", povesteşte Răzvan. El spune că se gândea de ceva timp să se lase de acest viciu pentru că, după un calcul pe care l-a făcut împreună cu soţia, şi-a dat seama că ar putea plăti rata la bancă din banii pe care i-ar economisi lăsându-se de fumat.

Ambiţionat de acest gând, a reuşit să scape de viciul care-i lăsa o gaură considerabilă în buget lună de lună. „Primele trei săptămâni au fost cele mai grele. În fiecare zi mă gândeam la ţigări, dar mai ales în serile în care ieşeam la o bere cu prietenii. Atunci eram foarte tentat să aprind măcar una, mai ales pentru că-i vedeam pe ei că fumează, dar mă gândeam la rată şi la sănătatea mea şi-mi cam trecea pofta", încheie bărbatul.

Oricui i-ar cam pieri pofta dacă s-ar gândi că o persoană care fumează un pachet de ţigări pe zi ajunge să cheltuiască aproximativ 4.380 de lei pe an. În plus, cinci ani de fumat înseamnă cu 278 de zile, 19 ore şi 42 de minute mai puţin de trăit, avertizează specialiştii de la costofsmoking.com.

Efectul „light"

Fumătorii de ţigarete „light" sau „low-tar" simt nevoia creşterii numărului de ţigări fumate pe zi şi a inhalării mai profunde a fumului rezultat. Astfel, pentru fiecare miligram de nicotină „în minus", ei consumă cel puţin două ţigări în plus, arată specialiştii citaţi de stopfumat.eu.

Soluţia: „ruperea" reflexului

Este ştiut faptul că, pentru a atinge un obiectiv, trebuie să avem o motivaţie, iar aceasta, spun psihologii, trebuie să fie una personală. „Faptul că medicii atenţionează că fumatul provoacă boli foarte grave poate să nu-i intereseze pe unii dintre fumători, dacă sunt mulţumiţi de starea lor de sănătate. De asemenea, dacă au o situaţie materială bună, puţin îi intrersează că preţul ţigărilor creşte, acest lucru nu constituie o motivaţie pentru a se lăsa de fumat. Renunţarea trebuie să aibă un sens care să fie personal", spune psihoterapeutul Bogdana Bursuc.

Ea mai spune că cine vrea să se lase de fumat trebuie să se „rupă" de două mecanisme, cel al condiţionării clasice, care constă în asocierea fumatului cu diferite activităţi, şi cel al condiţionării operante, care constă în perceperea efectelor pe care le are fumatul asupra organismului sau asupra psihicului.

Trebuie să ne decondiţionăm

„Trebuie să identificăm activităţile pe care le asociem cu fumatul şi să găsim alte gesturi sau obiceiuri, care să aibă un efect asemănător cu cel al fumatului, prin care să înlocum ţigara în momentele respective. Această condiţionare de tip pavlovian, prin asociere, ne face să renunţăm greu la fumat", explică Bogdana Bursuc.

Înlocuirea ţigării cu gumă sau cu bomboane nu are efectul scontat în cazul unora, pentru că nici guma, nici bomboana nu provoacă aceeaşi senzaţie precum ţigara pentru ei. „Există tehnici care ne pot învăţa cum să ne decondiţionăm şi, dacă ne dăm seama când ne vine să fumăm, ce ne place la fumat şi ce senzaţie ne provoacă, ne dăm seama şi cu ce ar trebui să-l înlocuim", conchide psihoterapeutul.