De ce e bună bârfa

Obiceiul de-a sporovăi despre viaţa altora este sănătos pentru organism şi pentru psihic. În plus, favorizează integrarea socială şi stima de sine, arată studiile recente.

Condamnată de mulţi, dar practicată de toţi, bârfa poate fi o bună sursă de informaţii, foarte importante într-un colectiv vast, în care integrarea şi apoi afirmarea sunt procese dificil de înfăptuit. „Este cea mai simplă şi mai la îndemână formă de socializare, calea cea mai uşoară de-a ne crea relaţii noi", spune psihologul Keren Rosner. Flecăreala la locul de muncă reduce stresul şi-i ajută pe oameni să depăşească inerentele frustrări care apar atunci când sesizează nedreptăţi: un coleg slab pregătit este promovat, un altul a greşit, dar scapă nejustificat de pedeapsă şi aşa mai departe.

Concluziile de mai sus aparţin unui studiu realizat la Universitatea Berkley din California (SUA), care subliniază că, fără posibilitatea de-a bârfi şi de-a elibera astfel starea de încordare, multe situaţii tensionate apărute într-un grup pot degenera în conflicte grave. Cercetătorii americani au monitorizat mai mulţi voluntari şi au constatat că rata bătăilor inimii creşte în momentul în care aceştia observă o nedreptate şi revine la normal atunci când li se permite să discute între ei despre ce au văzut. Mai mult, la sfârşitul studiului, voluntarii au declarat că ar fi fost dispuşi chiar să plătească doar pentru a putea vorbi despre nedreptatea respectivă.

Cleveteala şi hormonii

O altă cercetare, de data aceasta elaborată la Universitatea din Michigan (SUA), a demonstrat efectele benefice ale bârfei asupra femeilor. Specialiştii spun că un hormon - numit progesteron şi recunoscut ca antidot împotriva stresului şi anxietăţii - este secretat în cantităţi mai mari decât de obicei atunci când femeile socializează.

Oamenii de ştiinţă au apelat la 160 de studente pe care le-au împărţit în două grupuri egale. Primului grup i s-a permis să socializeze, iar celui de-al doilea li s-a impus lecturarea unui studiu despre botanică. După 20 de minute, nivelul de progesteron crescuse în rândul „bârfitoarelor" şi scăzuse în rândul „studioaselor". Când a citit în „The Daily Telegraph" despre studiul americanilor de la Universitatea din Michigan, Monica Barbu (27 de ani), din Bucureşti, a fost bucuroasă să afle că n-ar trebui să se simtă vinovată pentru plăcerea ei de-a pălăvrăgi necontenit.

De ce ne place cleveteala?

„Înainte mă ruşinam, mai ales când colegii băieţi făceau glume pe seama mea şi a prietenelor mele cu care şuşoteam la birou în fiecare pauză. Scoseseră şi-o vorbă pe seama mea. Ziceau: «Dacă vrei să afle toată compania ceva, spune-i Monicăi şi se rezolvă în cinci minute!». Acum însă nu mă mai interesează răutăţile lor. Am hotărât că-mi place să stau cu prietenele mele la bârfă. În plus, popularitatea mea a crescut în rândul amicelor şi, foarte important, niciodată n-am făcut vreun rău cuiva cu micile mele cleveteli", povesteşte Monica, angajată într-o multinaţională cu peste 200 de angajaţi.

Monica Barbu spunea că obiceiul ei de-a bârfi „cu fetele" i-a crescut popularitatea în grupul de prietene. Explicaţia acestui nou avantaj de care se bucură tânăra este explicat de psihologul Keren Rosner prin faptul că „atunci când secretele sunt scoase la iveală în cadrul unui grup intim, purtătorul mesajului ajunge în centrul atenţiei şi, pe baza unor amănunte doar de el ştiute, îi creşte importanţa în faţa celorlalţi". În concluzie, un detaliu suculent despre viaţa altuia îţi poate aduce succesul, dacă ştii cui, unde şi când să-l plasezi.

Apoi, bârfa e la îndemâna oricui şi ajută, prin comparaţie cu subiectul, la îmbunătăţirea stimei de sine, chiar dacă procesul este artificial. „Fără efort intelectual şi informaţii ştiinţifice, putem lesne povesti despre alţii. E simplu să găseşti subiecte despre alţii, pe care să le împărtăşeşti într-o conversaţie la o petrecere, pe stradă, în autobuz , la birou, oriunde şi oricând. Este modul facil de a umple lipsa de alte topicuri, deci poate camufla limitele culturale.

De asemenea, minimalizează propriile obstacole din viaţă, situaţii sau probleme, care sunt eclipsate de cele ale altuia. Ne comută atenţia de la propriile mizerii la cele ale altora. Astfel, ne detensionează propriile conflicte interioare, concentrându-ne pe alte centre de atenţie. Prin comparaţie cu subiectul bârfei, ne putem reestima propria valoare, supradimensionând-o", completează Keren Rosner.

31%  din bărbaţi spun că bârfa este chiar mai bună decât o partidă de sex, arată un sondaj Onepoll.

Subiectele preferate de bârfitori

- Femei
- Alte femei
- Ştirile
- Probleme în amor
- Relaţiile amoroase ale altora
- Relaţiile sexuale
- Prietena care s-a îngrăşat
- Telenovele
- Bărbaţii altor femei
- Soacrele
- Vedetele
- Bărbaţi
- Prietenii care s-au îmbătat
- Ştirile
- Prietenii vechi de şcoală
- Colegele de serviciu
- Cea mai sexy colegă
- Răspândirea de zvonuri
- Promoţii
- Relaţiiile sexuale
- Salarii
- Şefii

Un mit spulberat: nu doar femeilor le place pălăvrăgeala

Bărbaţii bârfesc zilnic cu 24 de minute mai mult decât femeile

În ciuda clişeului cu „femeia bârfitoare", se pare că bărbaţii sunt de fapt cei care petrec mai mult timp la taclale pe subiecte uşurele. Un sondaj realizat de compania britanică de cercetare Onepoll pe 5.000 de subiecţi a arătat că bărbaţii bârfesc 76 de minute zilnic, în timp ce femeile doar 52 de minute, a relatat „The Daily Telegraph". 58% din domnii intervievaţi au recunoscut că locul preferat pentru micile discuţii picante este biroul, iar 31% au spus că bârfa cu prietenii este chiar mai bună decât sexul.

„Ne-am obişnuit să credem că femeile sunt cele care nu pot ţine un secret. În realitate, bărbaţii le întrec, pentru că iubesc şi scandalul mai mult decât ele şi caută mereu să fie în centrul atenţiei", precizează comunicatul remis de Onepoll.

Deşi ne place să credem că abordăm, în general, subiecte serioase de discuţie, o cercetare realizată de NicholasEmler, profesor de psihologie la Universitatea Surrey din Marea Britanie, susţine că discuţiile despre alţi oameni şi obiceiurile lor - mai exact, bârfa - ocupă 80% din timpul total alocat conversaţiei. Studiul, efectuat pe 300 de persoane, a mai dezvăluit că, deşi ne place la nebunie să vorbim despre alţii, numai 5% din bârfă este răutăcioasă.