Cum vom stoca în viitor? Ţinem fişierele pe „nor“!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zilnic luăm contact cu aplicaţii care folosesc servere de pe internet şi nu stocarea pe calculator. În curând, vom putea renunţa complet la hard disk-uri.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu tehnologia, termenul de „cloud computing" ar putea părea criptic, dar el există în peisaj de peste 50 de ani. În cuvinte simple, acesta înseamnă externalizarea programelor şi fişierelor dintr-un calculator, telefon, respectiv tabletă şi stocarea acestora pe servere externe. Site-uri pe care le accesăm în fiecare zi folosesc cloud-ul (Facebook, YouTube sau serviciile de e-mail), stocarea online începe să ia avânt, iar unii producători se gândesc deja la produse care funcţionează în întregime pe „norişorul" internetului.

Cum a început povestea

Acum cinci ani, un student de la Massachussetts Institute of Technology, Drew Houston, îşi uita stick-ul USB acasă, iar toate informaţiile pe care le deţinea nu-i mai erau la îndemână. „Houston, we have a problem!" (Houston, avem o problemă!) a exclamat studentul, parafrazând transmisiunea cosmonauţilor de pe Apollo 13, şi a început să dezvolte ceea ce avea să devină Dropbox, unul dintre cele mai populare servicii de stocare a datelor online.

Era începutul uneia dintre cele mai de succes afaceri din mediul virtual, care i-a atras atenţia până şi lui Steve Jobs. Acesta l-a invitat pe Houston la sediul din Cupertino (California) al Apple şi i-a propus să preia Dropbox, pe care l-a denumit ironic, „un serviciu suplimentar, nu un produs".

Houston a refuzat, iar astăzi Dropbox luptă cu giganţii

Microsoft, Apple şi, de curând, Google în domeniul stocării datelor pe Cloud.  Astfel, piaţa devine din ce în ce mai competitivă. Dropbox oferă 2 GB spaţiu de stocare gratuit, dar Microsoft are produsul Windows SkyDrive, care oferă 7 GB (25 GB dacă se instalează un soft special), iar Google a lansat Drive, cu 5 GB de stocare fără plată. De asemenea, retailerul online Amazon oferă 5 GB de stocare gratuită pe serverele sale pentru cei care-şi fac un cont pe site.

Pentru utilizatorii care au multe fişiere de păstrat online, Windows Sky Drive are cel mai bun plan tarifar. În schimbul a 50 de dolari, Microsoft oferă 100 GB pe serverele sale. 100 GB stocaţi de Google costă 60 de dolari, iar Dropbox este cel mai scump: 199 de dolari pentru 100 de GB. Serviciile funcţionează practic ca un fişier virtual pe calculator. Utilizatorii îşi „varsă" documentele, filmele sau muzica, iar acestea ajung pe serverele online.

Avantajul serviciilor de cloud, care sunt mai scumpe decât un hard disk obişnuit, chiar unul extern, este că securitatea datelor nu este influenţată de vreun „dezastru" care se poate întâmpla calculatorului. De asemenea, utilizatorul are acces la ele şi de pe calculatorul personal, dar şi de pe smartphone sau tabletă, mobilitatea fiind cuvântul de bază.

„Norul" înseamnă mobilitate

Avantajele pe care cei care oferă serviciile de stocare online sunt cele ale mobilităţii. Practic, fişierele nu sunt influenţate de dispozitivul pe care sunt păstrate. Ele se află pe servere online accesibile prin contul de utilizator. Astfel, chiar dacă acesta este plecat din oraş, poate accesa internetul şi poate recupera un fişier. De asemenea, unii specialişti vorbesc despre faptul că dezastrele nu lovesc datele. Astfel, chiar dacă calculatorul este furat sau sistemul de operare moare, iar utilizatorul pierde toate datele, fişierele online rămân pe serverele sigure.

Dar sistemul are şi dezavantaje. De exemplu, un utilizator Flickr, un serviciu online de stocare de fotografii şi videoclipuri, a pierdut în 2011, 4.000 de fotografii, ­după ce ­site-ul i-a şters din greşeală contul. Şi firma de securitate britanică Sophos avertizează asupra pericolelor stocării online, scrie site-ul v3.co.uk. David Schwartzberg, unul dintre specialiştii firmei, a declarat că serviciile ca Dropbox au servere în locuri necunoscute, iar utilizatorii nu au siguranţa securităţii acestora.

„Nu este nicio îndoială că stocarea pe Cloud este în creştere. Din punct de vedere istoric, am văzut că atacurile online urmăresc tehnologiile populare", a spus specialistul. Pentru a evita astfel de probleme, Schwartzberg a spus că utilizatorii trebuie să folosească o modalitate de criptare externă, astfel datele nefiind mutate din calculator direct pe serverul online, ci trec printr-un filtru. 

Sistem de operare virtual

Google a lansat în 2009 ­Chrome OS, platforma care funcţionează numai pe baza aplicaţiilor şi nu este folositor fără o conexiune. Specialiştii sunt reticenţi, deoarece, deşi stă bine la capitolul securitate, are probleme în îndeplinirea sarcinilor mai dificile.

199
de dolari costă cel mai scump serviciu de stocare a datelor pe Cloud şi este oferit de Dropbox.

Criptarea, secretul siguranţei fişierelor pe internet

Specialiştii români din domeniul securităţii datelor online sunt de părere că serviciile de tip Cloud nu sunt doar mai sigure, ci şi mult mai eficiente decât cele de stocare tradiţionale. „Principalii furnizori de servicii de stocare cloud au experienţa necesară pentru a evita incidentele de securitate. În comparaţie, serviciile tradiţionale de stocare şi de back-up sunt mult mai expuse pierderii sau furtului, dat fiind faptul că, de multe ori, aceste dispozitive sunt în grija utilizatorului final, şi nu a unui departament securizat", a explicat Bogdan Botezatu, analist pe zona de atacuri informatice la compania de software Bitdefender.

În plus, susţine acesta, spre deosebire de utilizatorii tradiţionali, majoritatea furnizorilor de soluţii de stocare sau de găzduire online execută automat back-up-uri la intervale de timp regulate (o dată pe zi de obicei) a datelor utilizatorilor. „În acest scenariu, utilizatorii individuali sunt mult mai expuşi la pierderea datelor decât cei care optează pentru stocarea în cloud", crede Botezatu.

În ultima vreme, tendinţa este ca majoritatea companiilor să folosească serviciile de stocare pe cloud drept principala soluţie pentru a-şi ţine documentele în siguranţă. „Serviciile de păstrare a datelor pe Cloud devin o soluţie permanentă, în special pentru documente, pe care angajaţii le pot crea şi edita direct din infrastructura Cloud. În acest moment, graniţele dintre între stocarea locală şi cea în Cloud devin din ce în ce mai subţiri datorită permanentizării accesului la internet", mai spune specialistul.

Singura metodă de atac: furtul fizic

În faţa atacurilor cibernetice, fiecare serviciu de stocare, fie el fizic sau virtual, este vulnerabil mai devreme sau mai târziu. Cu toate acestea, furturile de pe platformele online de stocare sunt mult mai dificile, consideră specialistul Bitdefender. „Singura metodă eficientă este furtul unui dispozitiv mobil autorizat să acceseze datele. Alte scenarii vor rezulta în scurgerea de date criptate şi, implicit, fără o valoare reală", explică Bogdan Botezatu. Astfel, crede el, nu furtul datelor reprezintă cea mai mare problemă a infrastructurilor de tip Cloud. Singurul adevărat duşman virtual care ar putea afecta buna funcţionare este un potenţial atac de tip „distributed-denial-of-service" (DdoS), care ar scoate temporar din funcţiune infrastructura Cloud şi ar pune probleme utilizatorului în accesarea datelor, însă doar pe termen scurt.

„Inferfaţa acestor site-uri nu are numai rolul de a facilita accesul la date ci, de obicei, criptează şi conţinutul fişierului încă de dinainte de a părăsi calculatorul utilizatorului. În momentul când ajung pe Cloud, fişierele sunt criptate şi nu pot fi folosite de altcineva", a conchis analistul Bitdefender. ;

"Utilizatorii individuali sunt mult mai expuşi la pierderea datelor decât cei care optează pentru stocarea în Cloud.''
Bogdan Botezatu analist Bitdefender

Stăm „pe cloud" de ani buni, dar încă nu ne-am dat seama

Deşi termenul de cloud computing poate părea nou, iar utilizatorii nu sunt obişnuiţi cu el, în fiecare zi pe internet avem de-a face cu produse care nu sunt stocate pe calculatoare, ci pe „norul" internetului.

În acest caz vorbim despre conceptul de „private cloud", adică acel server deţinut de către o companie privată, utilizatorii supunându-se condiţiilor impuse de acesta. Printre aceste servicii se găsesc Facebook - cel mai popular site de pe internet, Twitter - serviciul de microblogging folosit de peste 200 de milioane de utilizatori, YouTube şi alte servicii sociale.

Facebook a fost criticat pentru modul cum manageriază datele utilizatorilor, aceştia având prea puţine drepturi în opinia unor specialişti din IT&C. Potrivit site-ului infoworld.com, lecţia pe care o pot învăţa cei care oferă servicii de acest fel este să aibă grijă mai mult de utilizatori şi nu de datele pe care aceştia le furnizează. Astfel, reţeaua socială fondată de Mark Zuckerberg a fost criticată pentru faptul că îşi tratează membrii ca pe nişte simpli furnizori de date, iar aceştia trebuie să distribuie cât mai multe poze, videoclipuri şi mesaje pe platformă.

„Norul" comercial

Reţelele sociale le-au oferit un bun studiu de caz cercetătorilor din domeniul cloud computing-ului. Printre ideile de viitor care este luată în calcul se găseşte „social cloud" (norul social), care ar facilita distribuirea informaţiei între utilizatori, împărţirea de servicii folosind baza de date de prieteni pe care o are cineva. 

Cercetătorii de la IEEE, cea mai mare asociaţie profesională din domeniul tehnologiei, susţin că prieteniile existente pe Facebook ar putea deveni un schelet al unei platforme de distribuire de informaţii direct pe Cloud. „Reţelele sociale vor trebui unite cu unele proceduri de control financiar, vor trebui introduse clasamente sociale", spun cei de la IEEE. Kyle Chard, cercetător la Universitatea Victoria din Australia, este de părere că acest model ar putea funcţiona prin conectarea utilizatorilor la „marketplace"-uri (pieţe online - n.r.), unde ei vor folosi credite virtuale.

image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite