Cum te „ajută“ stresul să pici un examen

Presiunea de a trece un test, anxietatea de dinaintea sau din timpul acestuia provoacă de multe ori o panică atât de puternică încât toate informaţiile memorate pur şi simplu ţi se şterg din minte.

Simţi cum îţi transpiră palmele, inima îţi bate mai repede, ai impresia că mintea ţi-e golită de tot ce ai învăţat, nu ai stare sau, dimpotrivă, eşti parcă paralizat. Sunt câteva dintre stările pe care le experimentăm înaintea unui examen, indiferent că este vorba de un test la şcoală, la facultate, la locul de muncă sau în alt context. Starea aceasta de anxietate este normală până la un punct, susţin psihologii. De multe ori, presiunea unui test presupune o stare generală de oboseală, de îngrijorare, de teamă că rezultatul nu va fi pe măsura efortului, aşa că tendinţa este de a lucra mai mult, de a încerca să recapitulezi până în ultimul moment. La acest moment, stresul lucrează încă în avantajul celui examinat însă atunci când stresul devine prea mare, efectul este contrar aşteptărilor.

Consecinţe: anxietate şi depresie

„Cel mai stresant examen pentru mine a fost cel de admitere la facultate. Pe vremea aceea se dădeau examene serioase, erau 17 pe un loc. Învăţam de dimineaţă până seara, deşi mereu am avut note bune. Eram foarte stresată pentru că îmi doream foarte mult să intru la acel profil. În noaptea de dinaintea examenului nu am reuşit să adorm decât foarte târziu.

Dimineaţa nu am mai auzit ceasul, aşa că am plecat într-o panică de nedescris. Am greşit drumul către facultate, deşi îl ştiam. Am ajuns pe ultima sută de metri, gâfâind. Când ne-au dat subiectele, am simţit că-mi fuge pământul de sub picioare. Nu puteam să-mi amintesc nimic, nimic! Abia după aproape două ore în care am desenat pe ciornă, au reînceput să-mi revină în minte informaţiile. După examen am dormit două zile. De atunci trăiesc acelaşi sentiment de panică la fiecare examinare, chiar şi la teste simple", a povestit Maria Radu (27 de ani), din Iaşi.

Potrivit unui studiu efectuat în Marea Britanie, 13,3% din persoanele cu vârste între 16 şi 19 ani şi 15,5% din cei cu vârste între 20 şi 24 de ani au experimentat un episod nevrotic (caracterizat prin anxietate). Dar aceasta nu este singura consecinţă a stresului provocat de un examen. Potrivit aceleiaşi cercetări, 1,7% din adolescenţi şi 2,2% din tinerii cu vârste între 20 şi 24 de ani au suferit un episod depresiv.

Dar aceste stări nu apar numai în adolescenţă sau la maturitate, ci şi la vârste mult mai fragede. Psihologii susţin că, de cele mai multe ori, de vină pentru copiii stresaţi sunt de fapt părinţii, care îi împing să ia note tot mai mari sau să se implice în prea multe activităţi. De multe ori, o situaţie de genul acesta poate duce la tensiuni şi în cuplu, nu doar faţă de copil.

„Soţia mea, profesoară de meserie, o tot punea pe fiica noastră să facă teme suplimentare, dar şi activităţi extraşcolare. La început n-am zis nimic, că aşa suntem noi bărbaţii, ne cam ferim de carte. Însă la un moment dat, Andrada, care acum este în clasa a III-a, ajunsese să aibă luni meditaţii la franceză, marţi, la spaniolă, miercuri, balet, joi, pictură, vineri, matematică şi în weekend, înot şi iar balet. Copilul acesta nu avea nicio zi în care pur şi simplu să se uite la desene animate o oră. Era mai ocupată şi mai stresată ca mine. După multe certuri cu soţia, am renunţat la înot, pictură şi franceză", a povestit Mihnea Moraru (37 de ani), din Capitală.

Tehnici simple de relaxare

Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie arată, de altfel, că părinţii din clasa mijlocie sunt cei care îşi suprasolicită cel mai adesea copiii cu vârste între 7 şi 11 ani. „Cei mici simt presiune din partea profesorilor care de multe ori sunt la rândul lor presaţi să obţină rezultate bune de superiorii lor. Numărul de teste este din ce în ce mai mare, aşa că şi nivelul de stres resimţit de copii este pe măsură", a explicat Linda Blair, psiholog clinician la Universitatea din Bath.

Semnele clare că stresul a depăşit limitele normale sunt lipsa apetitului, disfuncţionalităţi în programul de odihnă, stări de panică, dureri de cap. Psihologii spun că pentru a face faţă acestor situaţii-limită este nevoie în primul rând să te relaxezi. „Dacă simţi că mintea ta a devenit la fel de goală ca foaia de hârtie la care te uiţi, respiră adânc de câteva ori. Pune o mână pe stomac şi expiră aerul încet astfel încât procesul inspiraţie-expiraţie să dureze cam cinci secunde. Continuă cu acest exerciţiu până când frecvenţa aceasta devine naturală", susţin psihologii britanici de la Asociaţia de Terapie Cognitiv-Comportamentală.

"Trăiesc acelaşi sentiment de panică la fiecare examinare, chiar şi la teste simple.''
Maria Radu absolventă

"Numărul de teste este din ce în ce mai mare, aşa că şi nivelul de stres resimţit de copii este pe măsură.''
Linda Blair psiholog

15,5% din cei cu vârste între 20 şi 24 de ani au experimentat un episod de anxietate, arată un studiu britanic.