Adevarul.ro

Studii recente demonstrează că, fără a fi încă în manualele de medicină, „sindromul dependenţei de internet“ (IAD) produce la nivel cerebral modificări similare cu cele produse de alcool sau droguri.

Calculator în stânga, laptop în dreapta, telefon în faţă şi un iPad în braţe, toate conectate la internet. Le foloseşti aproape tot timpul, acasă, la birou, în mijloacele de transport, în concediu sau chiar la toaletă. Când nu le ai, îţi pierzi controlul şi capacitatea de concentrare. Sunt semne clare că pasiunea pentru gadgeturi şi nevoia de a fi conectat au depăşit limitele normale, iar dependenţa pune stăpânire pe viaţa ta. 

Emoţii paradoxale şi halucinaţii

Victimele lumii virtuale îi îngrijorează din ce în ce mai mult pe specialiştii în domeniu, care iau în considerare introducerea în categoria tulburărilor compulsiv- impulsive a aşa-numitului „sindrom al dependenţei de internet" (Internet Addiction Disorder -IAD).

„Termenul există din 1995, însă atunci nu a fost luat în serios şi s-a dorit a fi un fel de pamflet la adresa noii clasificări a bolilor mintale. Nu toată lumea credea în această categorie şi un psihiatru a făcut în râs un set de criterii de diagnostic pentru dependenţa de internet, pe care le‑a discutat pe forum cu prietenii. Acestea erau împrumutate de la dependenţa de heroină. În viitorul apropiat este însă obligatoriu ca dependenţa de internet să fie recunoscută oficial ca boală", explică medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

IULIE 2011. Chris Staniforth (20 de ani) a murit din cauza unui cheag de sânge care i s-a format pe creier după ce s-a jucat pe Xbox mai mult de 12 de ore. Până atunci, tânărul nu avusese nicio problemă de sănătate

Studii recente arată pentru prima oară o legătură între modificările descoperite în creierul persoanelor dependente de alcool, cocaină şi canabis şi cele analizate în cazul celor care uită să se deconecteze din mediul online.

„Accesul la internet este o poartă către metareprezentare: parte a creierului care desenează lumea şi cu ajutorul căreia o persoană poate să simtă emoţii paradoxale, halucinatorii atunci când foloseşte internetul excesiv", mai precizează psihiatrul.

Astfel, cifrele arată că 5-10% din utilizatorii de internet sunt predispuşi să sufere de IAD, adică să nu poată controla timpul pe care-l petrec în faţa unui dispozitiv conectat la internet.

Pe lângă faptul că stau excesiv de mult online, „bolnavii" manifestă comportamente psihologice specifice stării de sevraj atunci când nu mai au acces la mediul virtual. Ei se manifestă prin furie, depresie, anxietate, insomnie sau lipsa poftei de mâncare. În plus, preferă să stea pe internet în pofida altor activităţi sociale şi ajung chiar să aibă probleme cu legea, cu angajatorii, nu se mai ocupă de copii, de familie şi nu vor să audă nici de prieteni.

IANUARIE 2006. Brandi, o fetiţă de 3 ani din SUA, a murit de foame în timp ce mama ei, Rebecca Colleen Christie, juca „World of Warcraft“ pe calculator. Femeia a fost condamnată la 25 de ani de închisoare

Alternativă la realitate

Paradoxal, explică specialiştii, internauţii de fapt nu sunt dependenţi de internet în sine, ci de imaginea pe care şi-o conturează în mediul virtual.

„Dependenţa se manifestă faţă de acel avatar, de acea personalitate idealizată, cosmetizată, mai bună, mai decentă, mai virilă, altfel decât cea adevărată. Asta face ca, în lumea rea­lă, cei cu complexe şi probleme să resimtă imposibilitatea de a sta online ca pe o frustrare dată de limitele vieţii. Asta îi împinge spre o personalitate alternativă, similar celor care consumă cocaină, heroină sau etnobotanice", detaliază psihiatrul Gabriel Diaconu.

Cercetătorii chinezi au dat şi ei importanţă fenomenului IAD şi au analizat activitatea cerebrală a 17 adolescenţi care ar fi dependenţi de internet şi au comparat-o cu cea a colegilor lor sănătoşi. Rezultatele relevă insuficienţa fibrelor materiei albe din creier, implicate în procesul emoţional, în atenţie, în luarea deciziilor şi în controlul cognitiv.

Profilul internautului „bolnav"

Cercetările arată că cei mai afectaţi de IAD sunt cei  implicaţi în diverse jocuri de strategie, împătimiţii site-urilor porno şi cei care şi-au făcut un tic din a-şi verifica e-mail­ul şi mesageria.

„Aceste persoane sunt genetic predispuse să aibă un comportament repetitiv compulsiv în situaţii repetitive. Au universul lor social în mediul online, deoarece internetul e o gară imensă în care timpul scurs de când intri şi până găseşti pe cineva ca tine e teribil de scurt. Pe măsură ce experimentează aceste stări le este greu să împartă cu cei care nu cunosc acest sentiment şi devin dependenţi", accentuează Diaconu. 

"Unii oameni au renunţat la şcoală, iar alţii şi-au destrămat căsniciile pentru că nu erau capabili să se conecteze emoţional cu orice sau oricine din afara jocului sau a mediilor virtuale."

Henrietta Bowden Jones

consultant pe probleme de psihiatrie

"Dependenţa se manifestă faţă de acel avatar, de acea personalitate idealizată, cosmetizată, mai bună, mai decentă, mai virilă, altfel decât cea adevărată."

Gabriel Diaconu

psihiatru

Excesul de Facebook, o altă provocare

Cea mai populară reţea de socializare dă dependenţă. Este confirmat de specia­liştii care spun că oamenii au depăşit limitele comunicării virtuale şi ajung să trăiască mai mult în mediul online decât în realitate.

80% din fanii reţelei sociale susţin că nu pot rezista o zi fără să-şi verifice contul

Un studiu internaţional relevă că aproape 80% din utilizatorii intervievaţi nu pot rezista 24 de ore fără să se autentifice pe Facebook. În plus, 40% îşi verifică profilul dimineaţa, imediat după ce se trezesc şi de multe ori chiar înainte de a se spăla pe dinţi.

Acelaşi studiu susţine faptul că reţeaua socială este ca un drog pentru că 20% din subiecţi au spus că şi-au dat seama că sunt dependenţi şi şi‑au şters contul. Ulterior şi‑au creat un altul, neputând rezista fără o imagine virtuală. Cea mai bună metodă de a înlesni acest proces ar fi taxarea utilizatorilor, spun specialiştii, lucru care i-ar determina pe 70% din aceştia să-şi şteargă conturile.