Copiii, victime colaterale ale migraţiei părinţiilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În multe cazuri, copiii de imigranţi se simt izolaţi de restul puştilor de aceeaşi vârstă
În multe cazuri, copiii de imigranţi se simt izolaţi de restul puştilor de aceeaşi vârstă

Dorinţa părinţilor pentru un trai mai bun aduce de multe ori suferinţă copiilor, din cauză că îşi pierd prietenii, colegii şi tot ce le era familiar. De regulă, micuţii sunt consideraţi nişte ciudaţi. Familia este stâlpul educaţiei celor mici, însă tabloul ­este întregit de şcoală şi de prieteni.

Atunci când părinţii decid să migreze, schimbarea mediului în care micuţii trăiesc nu înseamnă doar dezvoltarea cunoştinţelor, ci şi a traumelor legate de ruperea prieteniilor şi legăturilor. „Diferenţele culturale şi de comportament îi determină pe unii copii să-i privească pe micuţii imigranţi ca fiind ciudaţi sau suspecţi. De cele mai multe ori, aceste lucruri se întâmplă din cauza reacţiilor deosebite pe care le au străinii", explică Keren Rosner, psihoterapeut din Bucureşti.

Sentiment de inferioritate

Ce face diferenţa? Comportamentul, obiceiurile, religia, limbajul verbal şi nonverbal. Lucrurile nu sunt deloc simple, iar o nepotrivire a locului cu temperamentul unui copil poate lăsa o amprentă semnificativă asupra vieţii lui de mai târziu. De cele mai multe ori, puştii adoptă un comportament retras, dezvoltă sentimente ostile faţă de mediu şi faţă de ceilalţi şi trăiesc simţindu-se inferiori prietenilor. Un astfel de mediu nu conduce către integrare şi succes, ci, mai degrabă, către eşec şi marginalizare. „Copiii au o mare capacitate de adaptare chiar  dacă schimbă radical mediul de viaţă, însă totul depinde de vârsta lui şi de mediul în care trăieşte", mai spune psihoterapeutul.

Cerc limitat de cunoştinţe

Familia Dumitrescu din Ploieşti s-a stabilit în Germania pe când fetiţa lor avea doar 6 ani. Posibilităţile ca ea să înveţe limba repede şi să se integreze în societate erau mari, însă părinţii au continuat să vorbească limba natală. „Nu am reuşit să învăţăm germana nici măcar la nivel conversaţional. De aceea, cercul de prieteni a rămas limitat. Nu ne-am simţit acasă nici măcar după ce-am început să lucrăm şi ­ne-am dezvoltat chiar o afacere", povesteşte Irina (43 de ani).

Specialiştii consideră că lipsa unui mediu sigur şi plăcut pentru copil, precum şi problemele întâmpinate de părinţi au degradat caracterul copilului. „Faptul că nu ­s-au identificat cu poporul respectiv i-a determinat pe părinţi să nu-i adopte obiceiurile. Copilul, cu toate şansele lui iniţiale, a ajuns o tânără cu probleme, mai ales legate de adaptare şi integrare. Nu se înţelege nici cu părinţii, nici cu societatea. Nu a putut să-şi aprofundeze studiile pentru că are carenţe de înţelegere a subtilităţilor limbii", explică medicul Rosner. ­Raluca, acum o tânără de 18 ani, a ajuns să dezvolte o boală psihosomatică. Nu are încredere să facă nimic singură şi a rămas permanent în grija şi în preajma părinţilor, fără să-şi găsească propri prieteni.

Adaptare perfectă

Un caz fericit îl reprezintă familia Agonoy care a venit în România din Emiratele Arabe Unite în urmă cu 10 ani. „Cei trei copiii ai noştri aveau 9, 7 şi 1 an. Noi considerăm că ­s-au integrat foarte bine, vorbesc româneşte foarte bine, accentul lor arab este greu sesizabil. Au prieteni şi aici se simt acasă. Nu menţionează niciodată ţara de origine şi nu-şi doresc să o viziteze", povesteşte Khandra, mama copiilor.

Specialiştii susţin că, în cazul acestei familii, adaptarea a fost un succes datorită comportamentului părinţilor. „Părinţii vorbesc limba foarte bine, au găsit un job bun, mulţumitor. Este o familie care, deşi are o altă religie şi obiceiuri, a reuşit «să simtă româneşte»", spune Rosner.

Rol dublu

Cu cât copilul este mai mic, cu atât va suferi mai puţin dacă familia lui decide să imigreze, susţin la unison specialiştii. Dacă noul mediu este unul prietenos, puştii se pot dezvolta armonios şi se pot integra ca şi când ar fi fost piesa din puzzle care lipsea. Foarte important este cât de bine se integrează părinţii şi ce condiţii de viaţă oferă copilului. Cu cât părinţii se acomodează mai uşor - adoptă mentalitatea noii ţări, îşi ajustează comportamentul conform normelor de acolo cu atât mai facil este pentru copil să intre într-un ritm normal.

„În cazul în care părinţii rămân cu alte tipare, cu alte cutume păstrate din ţara de origine, diferite de cele din noul loc sau, mai rău, le critică pe acestea din urmă şi au pretenţii ca şi copilul să joace un rol dublu, unul în societate şi altul acasă, acesta va fi derutat. Mai grav este că micuţul va trăi conflicte interioare, nu-şi va găsi adevărata identitate", completează psihologul Keren Rosner. Orice variantă alege, este criticat şi respins de mediul neacceptat.

Specialiştii recomandă ca decizia de a emigra să se ia numai dacă este cu adevărat  necesară. Dacă şansele de dezvoltare sunt egale în ambele părţi, atunci cel mai bine este ca familia să rămână în mediul actual. Orice schimbare aduce stres, efort pentru adaptare, energie suplimentară pentru a învăţa lucruri pe care un băştinaş le acumulează pe parcurs şi într-un mod natural, ­într-un ritm egal, arată psihologii.

Dacă în cazul persoanelor mai uşor adaptabile la situaţii noi o schimbare nu este un capăt de ţară, în cazul persoanelor introvertite, rigide şi emoţionale se pune problema unui proces al transformării destul de intens.

"Diferenţele culturale şi de comportament îi determină pe unii copii să-i privească pe micuţii imigranţi ca fiind ciudaţi sau suspecţi."
Keren Rosner
psihoterapeut

Adaptare la noua comunitate

A fi imigrant nu este neapărat ceva rău. Concursul Intel Science Talent Search Competition (Competiţia de căutare de talente, n.r.) din acest an a demonstrat că cei mai deştepţi copii din SUA sunt imigranţi. Mai exact, din cei 40 de finalişti, 28 aveau părinţi născuţi în alte ţări: 16 în China, 10 în India, unul în Coreea de Sud şi altul în Iran.

În schimb, la Londra, numărul mare al copiilor de imigranţi proveniţi din estul Europei (printre care şi români) îi sperie pe oficialii britanici, care se tem de un colaps al învăţământului. Motivul: şcolile britanice sunt forţate să primească zilnic peste 60 de copii străini. Autorităţile britanice susţin că sunt depăşite de situaţie şi se plâng că nu primesc fondurile necesare pentru copiii imigranţilor, care au nevoie de ore suplimentare pentru a ajunge la nivelul şcolarilor britanici.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite