Condiţii tot mai aspre pentru fumătorii din UE

Condiţii tot mai aspre pentru fumători

Uniunea Europeană ia măsuri de protecţie a cetăţenilor săi prin interzicerea practicării acestui viciu şi în locurile publice deschise, începând de anul viitor.

În ultimii 10 ani, numărul fumătorilor din România a scăzut cu 10%, însă specialiştii atrag atenţia că efectele fumatului au fost resimţite din ce în ce mai mult în rândul populaţiei, indiferent că este vorba despre fumători sau nu. De aceea, autorităţile intenţionează să aprobe o lege conform căreia fumatul în locurile publice să fie interzis complet. „România s-a aliniat legislaţiei europene, iar Ministerul Sănătăţii intenţionează să reglementeze interzicerea fumatului în spaţiile publice. În acest moment există un proiect de lege care urmează să fie discutat în Parlament. Dacă acesta nu este complet, vom formula un alt proiect legislativ", a declarat ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli.

Cinci milioane de fumători în România

Această iniţiativă este salutată de specialişti, care susţin că nefumătorii au dreptul să respire aer curat. „Foarte mulţi fumători ştiu că fumatul pasiv face rău nefumătorilor, însă nu le pasă şi continuă să fumeze. Nimeni nu le interzice să fumeze, dar dacă vor să o facă trebuie să nu-i pună pe alţii în pericol", spune medicul primar pneumolog Magda Ciobanu, coordonator al Programului Naţional Stop Fumat. Românii fumează cel mai mult în baruri şi în cluburi  (94,4%), dar şi în restaurante (86,6%), precum şi în unităţile de învăţământ (47,5%).

Statisticile corespunzătoare studiului global privind consumul de tutun la adulţi (GATS - Global Adult Tobacco Survey), efectuat între 2007-2011 în 15 ţări cu venituri mici şi mijlocii, printre care şi România, arată că rata globală a prevalenţei fumătorilor este de 26,7% (adică 4,85 de milioane de persoane). Dintre aceştia, 24,3% sunt fumători zilnici şi 2,4% fumători ocazionali.

Specialiştii avertizează că persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 44 de ani sunt cei mai expuşi să fumeze în mod curent - 36,3%, iar efectele negative nu întârzie să apară. De asemenea, adolescenţii sunt din ce în ce mai tentaţi să „guste" din plăcerea tutunului. Studiul GATS arată că cei mai mulţi dintre fumători au început să fumeze zilnic de la vârste de 17-19 ani (43,1%). „Fiecare al zecelea deces este corelat cu fumatul. În România însă, nimeni nu condamnă un fumător. Interzicerea fumatului îi va proteja şi pe nefumători şi-i va ajuta şi pe cei care vor să se lase", a declarat Sorina Irimie, manager proiect GATS România. 

Între 15 şi 25 de ani, cei mai expuşi fumatului pasiv

Datele studiului au mai reliefat faptul că, în ţara noastră, mai mult de o treime din persoanele cu vârste începând cu 15 ani (adică 6,4 milioane de români) au fost expuse la fum de ţigară ambiental în propriul cămin. Dintre cei care fumează pasiv acasă, circa 25% sunt nefumători. De asemenea, în rândul nefumătorilor cu vârste între 15 şi 24 de ani s-a constatat cea mai mare expunere la fumatul pasiv din  casă.

Peste 94% din subiecţii incluşi în studiu au declarat că sunt conştienţi de efectele inhalării fumului de către nefumători. „Soţiile nefumătoare care au un partener fumător prezintă de patru ori mai multe riscuri să sufere de cancer bronhopulmonar comparativ cu celelalte. În general, ele mor cu patru ani mai devreme faţă de vârsta medie de deces, riscul fiind proporţional cu numărul de ţigări fumate de partener", explică medicul Magda Ciobanu. 

Locul de muncă, mediu toxic

Cercetarea mai arată că oamenii inhalează o cantitate importantă de fum de ţigară şi la locul de muncă. Peste două milioane de oameni au fost expuşi la fum de ţigară la locul de muncă în ultima lună. Persoanele care nu au acest viciu nu au rămas neafectate, ele fiind expuse mediului toxic.

„Deşi statisticile arată că numărul fumătorilor s-a diminuat de la 35% în 2004 la 24,3% în 2011, avem mari probleme. Este îngrijiorător că peste 50% din fumători sunt înrăiţi, iar peste 20% au o rată de supravieţuire redusă. Partea pozitivă este că procentul fumătorilor a scăzut de la 70% la 35% la locul de muncă. Este de remarcat că accesibilitatea fumătorilor la serviciile de consiliere rămâne mică, 80% din fumători renunţând din voinţă proprie“, comentează Florin Mihălţan.

Totuşi, numărul celor care renunţă la acest viciu este din ce în ce mai mare, iar motivele lor sunt diverse. Un motiv foarte important este creşterea preţurilor, dar şi prezenţa pictogramelor pe pachete. Înnăsprirea legislaţiei este un alt motiv pentru care oamenii au renunţat la a fuma.