Cel mai deştept om al planetei: „femeia, misterul de nedesluşit“

Ajuns la 70 de ani, Stephen Hawking, cel mai mare fizician al zilelor noastre, spune că singurul mister pe care nu-l poate dezlega este femeia.

Stephen Hawking, considerat unul dintre cei mai inteligenţi oameni ai planetei, şi-a sărbătorit ieri ziua de naştere. Savantul, care şi-a dedicat toată viaţa descifrării misterelor Universului, a ajuns la vârsta de 70 de ani, deşi medicii care l-au diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă i-au dat cinci ani de trăit pe când avea 21 de ani.

„Faptul că a supravieţuit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar", a spus Brian Dickie, directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, citat de presa britanică.

„Universul nu are nevoie de Dumnezeu"

Boala lui Hawking, cunoscută şi ca maladia Lou Gehrig, nu-i permite să se mişte şi nici să vorbească. El poate comunica doar prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal. „Sunt sigur de faptul că handicapul meu a avut o anumită legătură cu celebritatea mea", a declarat omul de ştiinţă pe site-ul său.

Mai multă faimă însă i-au adus afirmaţiile sale care au creat numeroase controverse de-a lungul timpului. De cele mai mult ori, Hawking a fost criticat din cauza comentariilor sale despre religie şi Dumnezeu. Cartea sa, „The Grand Design" - „Marele proiect" -, lansată în 2010, a provocat un val de proteste atât în rândul liderilor religioşi şi al bisericii catolice, cât şi în rândul oamenilor de ştiinţă şi al politicienilor.

În acest volum, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că „Universul nu are nevoie de Dumnezeu pentru a exista". De asemenea, el mai spune că „filosofia este moartă, nereuşind să urmărească evoluţia ştiinţei moderne şi, mai ales, a fizicii".

Cel mai bun de la Einstein încoace

Hawking a fost şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge (Marea Britanie), post deţinut în trecut şi de Isaac Newton. Este renumit în toată lumea pentru lucrările sale ştiinţifice şi a publicat studii despre expansiunea Universului şi despre găurile negre. Printre cele mai de succes cărţi ale sale se numără „George şi cheia secretă a Universului" şi „Scurtă istorie a timpului", publicată în 1988 şi vândută în peste 25 de milioane de exemplare în toată lumea.

Acest volum l-a adus în prim-plan pe astrofizicianul care a încercat să combine teoria relativităţii, care descrie Universul la o scară foarte mare, cu teoria cuantelor, care descrie Universul la nivel subatomic. Punerea celor două teorii cap la cap este unul dintre marile obiective neîmplinite ale fizicii moderne. „A făcut, fără îndoială, mai mult decât oricare altul de la Einstein încoace pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre gravitaţie", a declarat despre Hawking fostul director al Societăţii Regale, ­Martin Rees.

Click pe foto pentru a vedea o scurtă istorie a vieţii lui Stephen Hawking

A fost căsătorit de două ori şi are trei copii

Astrofizicianul consideră că cea mai mare realizare ştiinţifică a tuturor timpurilor ar fi descoperirea vieţii pe alte planete. „Dacă extratereştrii ar decide să ne viziteze, rezultatul ar fi similar cu cel generat de sosirea europenilor în America", a spus britanicul.

Cu toate că a dezlegat multe dintre misterele Universului, savantul a recunoscut că cel mai mult îi ocupă gândurile femeile. „Ele reprezintă misterul total", a declarat pentru publicaţia „New Scientist". Stephen Hawking a fost căsătorit între anii 1965 şi 1991 cu Jane Wilde, cu care are trei copii (Robert, Lucy şi Timothy). S-a căsătorit din nou, în 1995, cu asistenta lui medicală, Elaine Mason, de care a divorţat în 2006.

"Faptul că a supravieţuit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar."
Brian Dickie
directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative

Boala geniului ateu

Boala lui Hawking, scleroză laterală amiotrofică, cunoscută şi ca maladia Lou Gehrig, se caracterizează printr-o reducere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi ale măduvei spinării, denumite neuroni motori. Aceştia comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Conform specialiştilor în medicină, este o boală progresivă, invalidantă şi fatală. Mersul, vorbitul, mâncatul şi celelalte funcţii fundamentale devin din ce în ce mai dificile cu timpul. Cauzele care provoacă boala sunt necunoscute.