Câţi bani de buzunar „câştigă“ un elev

Părinţii evită să le dea celor mici bani ca să nu-şi cumpere dulciuri

Începutul anului şcolar aduce o bătaie de cap în plus pentru părinţii: pacheţelul sau alocaţia zilnică. La 7 ani, copilul are zilnic două tartine de acasă. La 14 ani, a descoperit faptul că plimbările sunt însoţite de cheltuieli, iar liceul înseamnă pretenţii mari şi buget pe măsură. 

Una dintre grijile cotidiene ale părinţilor este, de când a început şcoala, asigurarea pacheţelului zilnic pentru copii. Preşcolarii şi cei de vârstă primară au zilnic în ghiozdan un pacheţel pregătit de părinţi, dar, odată cu vârsta, elevii solicită propriul lor buget, ca să „nu se facă de râs" în faţa celorlalţi colegi, mai avuţi. Astfel, pacheţelul cu mâncare este înlocuit treptat cu bancnote, în funcţie de veniturile fiecărei familii.

„Nu vreau să-şi cumpere prostii"

Studiile de specialitate arată că majoritatea părinţilor introduc banii de buzunar în rutina zilnică a celor mici în jurul vârstei de 6-7 ani, dar nu există reguli general valabile. Psihologii susţin că un copil este pregătit să gestioneze banii de buzunar atunci când înţelege că aceştia sunt folosiţi pentru a cumpăra ceva sau când conştientizează că, dacă îşi cheltuieşte toţi banii într-o zi, nu va mai avea fonduri până la următoarea „plată" din partea părinţilor.

Românii par a rămâne totuşi adepţii pacheţelului de acasă, cel puţin până la şcoala generală. Paula Dragu (7 ani), din Bucureşti, învaţă la Colegiul German „Goethe" din Capitală. Stela, mama ei adoptivă, o întreţine din pensia de 1.500 de lei. Consideră că modul în care a fost crescută, pe vremea când toţi copiii aveau pachet de acasă, indiferent de vârstă, este cel mai sănătos. „Eu nu-i dau bani la şcoală ca să nu-şi cumpere prostii, ce nu trebuie. Toţi se duc la bufet şi cumpără dulciuri de acolo. Aşa că-i dau pacheţel de acasă", a precizat Stela Dragu.

Paula îşi vede însă zi de zi colegii apelând la banii de buzunar pentru a-şi umple ghiozdanul de dulciuri de la magazinul de lângă şcoală: „Sunt copii care se duc la magazin şi cu un milion. I-am văzut eu".Situaţia este mai delicată atunci când părinţii sunt nevoiţi să le dea bani celor mici pentru că aceştia refuză să mai scoată pe bancă pacheţelul de acasă. „Băiatul meu este în clasa a VI-a. În primii ani de şcoală i-am dat pachet, dar de prin clasa a IV-a n-a mai vrut, că a zis că râd colegii de el că vine cu sandviciuri la şcoală. Acum îi dau cinci lei pe zi, pentru o gustare, dar este tot nemulţumit, pentru că are mulţi colegi care primesc 10 lei de la părinţi. Din păcate, eu nu-mi permit să-i dau atâta", a declarat Mihai Chebac (46 de ani), din Galaţi.

Filme şi fast-food

Cu cât înaintează în vârstă, cu atât copiii sunt mai greu de convins că pachetul de mâncare de acasă este cea mai sănătoasă variantă. Odată ce ajung la vârsta de 10-12 ani, nevoile lor se transformă. A scoate pe bancă, în pauza mare, tartina de acasă nu mai este la modă, iar competiţia dintre elevi se vede şi în buzunare. „Am două fetiţe. Cea mare este în clasa a VII-a, iar cea mică e într-a II-a. Cu mezina încă mă descurc fără bani, doar cu pacheţel, dar cu cea mare nu scap fără 10 lei pe zi. Îi dau, că nu vreau să se facă de râs în faţa colegilor", a precizat Aura Pascu (38 de ani), din Galaţi.

Bugetul poate fi însă şi mai mare. Luca (14 ani), din Bucureşti, şi-a petrecut ultima duminică de vacanţă în parc cu prietenii. El spune că părinţii îi oferă bani de fiecare dată când le cere, indiferent dacă este la şcoală sau iese în oraş. „Părinţii îmi dau cam 50 de lei pe zi, chiar dacă nu am nevoie mereu. De multe ori îmi dau numai când le cer eu", a explicat Luca. Pe ce se duc banii? „Eu îi folosesc să mai ies în oraş la un film, pentru un suc când ne plimbăm sau pe la fast-food", a recunoscut adolescentul.

„Alocaţia", la cerere

Când ajung la liceu, copiii primesc mai multă încredere din partea părinţilor, dar trebuie să demonstreze că sunt responsabili în ceea ce priveşte administrarea bugetului personal. Conform unui studiu realizat de Banca Comercială Română, peste 90% din liceeni spun că primesc bani de buzunar de la părinţi. Din aceştia, 80% hotărăsc singuri pe ce să-i cheltuiască. Cei mai mulţi adolescenţi îşi cheltuiesc banii pe ieşiri în oraş, pe locul secund fiind hainele. Importante în drămuirea rezervelor financiare de către copii sunt exemplele, a mai arătat studiul. Astfel, acestea sunt oferite de către părinţi, bunici sau prieteni.

Marius are 15 ani şi tocmai a început clasa a IX-a. El susţine că primeşte zilnic bani de mâncare, iar din când în când solicită o suplimentare a bugetului. „La şcoală, zilnic, îmi dau 5-10 lei pe care-i cheltui pe mâncare. Nu am nevoie de alţi bani mereu, dar când le cer, primesc cam 20 de lei. Când se întâmplă să mai ies, primesc un pic mai mult", a precizat adolescentul.  Marius este puţin nemulţumit de controlul părinţilor şi de faptul că nu primeşte o sumă mai mare, pe care ar putea să o economisească pentru a-şi îndeplini visul: să-şi pună trei cercei, unul în sprânceană şi două în
buză.

Lecţii de economie pentru elevi

Soţii Monica şi Cristian Munthiu, care conduc o firmă de consultanţă în Bistriţa, predau elevilor scurte lecţii de gestionare a banilor. Ei îi învaţă pe cei mici valoarea banilor şi a timpului, cum să întocmească un buget, cum să economisească, dar şi cum să prezinte o idee. Copiii îşi fac lista veniturilor şi a cheltuielilor zilnice, exerciţiu care le arată care sunt cheltuielile inutile, trecute de autorii cursurilor la categoria „moft". Pe lângă cum să cheltuiască, dar şi cum să facă bani, copiii învaţă şi că „timpul înseamnă bani", şi că trebuie să stea departe şi de „hoţii de timp" - jocurile pe calculator sau programele de la TV.

Responsabilitate şi problemă

Banii de buzunar se pot transforma cu rapiditate din instrument de responsabilizare a copilului într-o mare problemă pentru părinţi. Din acest motiv, psihologii consideră că este nevoie de atenţie, imaginaţie şi înţelegere din partea adulţilor. Psihologul Gyorgy Gaspar consideră că banii de buzunar sunt o formă eficientă de a-i dezvolta copilului abilităţile de management. Gestionarea micii avuţii îl ajută pe copil să facă alegeri şi să aştepte pentru a-şi cumpăra lucrurile dorite. „A-i da banii pentru o săptămână poate fi o formă de învăţare a procesului de gestionare a banilor", a explicat psihologul. Cazurile în care copiii înşală încrederea părinţilor cresc odată cu vârsta şi cu apariţia tentaţiilor. Cu toate acestea, Gyorgy Gaspar consideră că este important ca părinţii să le permită copiilor să facă unele greşeli, cum ar fi cheltuirea întregii sume de bani într-o singură zi.

80% din liceeni primesc bani de buzunar de la părinţi, potrivit unui studiu realizat de BCR.

Gestionarea bugetului

Comunicarea este foarte importantă în administrarea banilor de buzunar de către copii, la fel şi exemplul din familie. Părinţii trebuie să fie atenţi la mesajul pe care-l transmit celor mici în chestiunile financiare, indiferent de vârstă. Specialiştii de la site-ul de specialitate vividlife.me oferă 10 sfaturi pentru gestionarea acestei probleme.

1. Decide dacă banii pot fi folosiţi ca o modalitate de a pedepsi copilul pentru anumite comportamente.
2. Când copilul vă cere bani pentru distracţie, încercaţi să aflaţi unde se duce şi cu cine.
3. Faceţi legătura dintre suma pe care le-o acordaţi şi anumite „sarcini" pe care trebuie să le îndeplinească acasă şi la şcoală.
4. Explicaţi-le că, pe măsură ce vor creşte, unele dintre aceste sarcini vor trebui făcute fără condiţionarea financiară. Dar, de asemenea, trebuie lăsată deschisă portiţa către remunerarea anumitor acţiuni.
5. Nu creşteţi cu rapiditate suma pe care le-o acordaţi. Copiii trebuie să înveţe să trăiască în anumite limite.
6. Când le oferiţi bani de buzunar, încercaţi să nu le daţi bancnote de valoare mare, ci sume împărţite în bancnote mai mici.
7. Impuneţi limite în privinţa lucrurilor pe care şi le pot cumpăra din banii de buzunar.
8. Portofelul nu trebuie reîmprospătat în fiecare zi, dacă nu are nevoie. Lăsaţi-l să ceară atunci când are nevoie şi fiţi atenţi când exagerează.
9. Încurajaţi-i pe cei mari să-şi găsească slujbe în vacanţă. Astfel câştigă independenţă şi mulţumire de sine.