Canicula secretă
0
Abia am intrat în luna lui Cuptor, iar canicula deja ne copleşeşte. Poluarea şi schimbarea circulaţiei maselor de aer au adus arşiţa, în special asupra oraşelor aglomerate, unde căldura se resimte cel mai tare.
Abia am intrat în luna lui Cuptor, iar canicula deja ne copleşeşte. Poluarea şi schimbarea circulaţiei maselor de aer au adus arşiţa, în special asupra oraşelor aglomerate, unde căldura se resimte cel mai tare. La nivelul asfaltului, temperatura este mult mai ridicată decât cea anunţată de meteorologi, iar umiditatea din atmosferă face ca efectul caniculei să fie şi mai greu de suportat. Este ceea ce se poate numi „canicula secretă", adică ea există, este resimţită din plin de oameni, dar nu este menţionată oficial.
În fapt, indicele temperatură/umezeală exprimă temperatura reală simţită de organism, iar el depinde de mai mulţi factori, de la gradele înregistrate la vânt, înnorări sau intensitatea razelor solare. În orice caz, la oraş, temperatura reală este cu câteva grade mai ridicată decât cea anunţată la buletinele de ştiri.
De la zi la zi meteorologii anunţă coduri galbene, uneori chiar portocalii sau roşii, de caniculă, cu temperaturi de peste 35 de grade. Iar în viitor, verile se anunţă şi mai fierbinţi, susţin cercetătorii de la marile universităţi din întreaga lume.
Sub efectul gazelor de seră
Efectul de seră şi schimbările climatice au dus la apariţia unor temperaturi din ce în ce mai mari, iar lucrurile nu sunt pe cale să se schimbe, cel puţin în următorii 60 de ani, arată o analiză a oamenilor de ştiinţă de la Stanford University (SUA). „Potrivit estimărilor noastre, zone întinse de pe glob sunt pe cale să se încălzească atât de rapid încât, până la jumătatea acestui secol, chiar şi cea mai răcoroasă vară va fi mai fierbinte decât cea mai caldă din ultimii 50 de ani", spune coordonatorul studiului, profesorul Noah Diffenbaugh.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat aproximativ 50 de modele climatice din secolele XX şi XXI şi au studiat datele privind temperaturile înregistrate în ultimii ani.
Din nefericire, România nu va fi ferită de verile fierbinţi. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată deja o creştere a temperaturii medii, dar şi a pragurilor temperaturilor extreme, cu valori mai ridicare vara şi iarna. Iar această tendinţă de încălzire va continua şi în viitor, mai ales din cauza schimbărilor climaterice provocate de emisiile gazelor cu efect de seră.
Zilele caniculare sunt cele definite ca având temperaturi maxime ce trec de pragul de 35 de grade Celsius. „Astfel de condiţii apar, de obicei, când un câmp de presiune ridicată se extinde dinspre Atlantic spre toată Europa Sudică sau când avem circulaţii atmosferice care aduc deasupra ţării noastre mase de aer din zona nord-africană sau din Orientul Apropiat", spun specialiştii în meteorologie. De fapt, circulaţia maselor de aer şi schimbările înregistrate în ultima vreme în acest sens este factorul determinant în apariţia zilelor caniculare, greu de suportat de organism.
Cod galben de caniculă este avertismentul emis de meteorologi, valabil până mâine.
Un chin în plus: umiditatea
În anotimpul estival, indicele temperatură-umezeală (ITU) este extrem de important. Situarea ţării noastre în îndepărtarea surselor majore de umiditate (Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană) în asociere cu diversele sale forme de relief fac ca România să aibă un nivel mediu al umidităţii. În acest sens, specialiştii spun că umiditatea din mediul înconjurător are un impact serios asupra organismului nostru, de aceea ITU este cunoscut şi sub denumirea de indice de disconfort termic.
Astfel, meteolorologii afirmă că, dacă în două zone se înregistrează aceeaşi temperatură, dar umiditatea este diferită, senzaţia de sufocare va fi mai pronunţată în zona cu umiditate mai ridicată. „De fiecare dată când merg în concediu pe litoral, am probleme de respiraţie şi dureri de cap. În ultimii doi ani am ales ca destinaţie de concediu Grecia, unde nu mai am aceste probleme. Ele revin odată ce mă întorc din vacanţă", spune Mirela, în vârstă de 32 de ani, din Bucureşti.
Experimentul american
Valoarea de la care apare disconfortul pentru organismul uman este cea de 80 de unităţi şi este calculată pe baza măsurătorilor efectuate la staţiile meteorologice. Meteorologul Dumitru Baltă spune că reacţia organismului în ceea ce priveşte indicele de disconfort termic a fost testată în Statele Unite. Astfel, atunci când valoarea ITU a fost între 60 şi 65 de unităţi, participanţii la test au spus că se simt confortabil. La 75 de unităţi însă, jumătate din subiecţi au acuzat o stare de disconfort, iar atunci când ITU a fost de 79 de unităţi, din ce în ce mai mulţi participanţi au spus că nu se simt bine.
În aceste condiţii, specialiştii recomandă folosirea în încăperi a aparatelor de aer condiţionat dotate cu dezumificatoare. „De asemenea, ar fi indicată măsurarea ITU local în instituţiile unde se desfăşoară activităţi economice, deoarece indicele temperatură-umezeală poate fi diferit", spune meterologul Dumitru Baltă.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât în aer, apa rămâne sub formă de vapori atât timp cât temperatura nu coboară sub aşa-numita temperatură a punctului de rouă, când presiunea vaporilor ajunge la saturaţie şi devin picături de apă şi se depun prin condensare pe suprafeţele reci.
Cum se calculează temperatura resimţită?
În ultimii ani, experţii în climatologie vorbesc din ce în ce mai des despre temperatura reală resimţită de organismul uman, denumită „real feel".
Aceasta este calculată în funcţie de mai mulţi parametri: temperatură înregistrată, umiditate, vânt, intensitatea razelor solare, înnorări şi precipitaţii. De exemplu, o temperatură măsurată la umbră de 33 de grade poate ajunge să fie resimţită de organismul uman la 47 de grade, dacă există umiditate crescută şi soare arzător. Pe de altă parte, atunci când sunt tot 32 de grade, dar există şi vânt, umiditate scăzută şi soare puternic, organismul uman resimte 30 de grade.
80 de unităţi reprezintă valoarea ITU de la care organismul începe să simtă disconfort termic.
Cum puteţi calcula singuri ITU
Multe ceasuri digitale comercializate în supermarketuri arată temperatura şi umiditatea. Astfel, puteţi afla nivelul umidităţii din locuinţă chiar dacă nu aveţi un higrometru. E indicat ca umiditatea să fie cuprinsă între 30% şi 50%. Dacă valoarea e sub 25-30%, aerul ni se pare prea uscat, iar dacă este peste 50-60%, îl simţim umed.
Valoarea ITU o putem calcula singuri. Formula este următoarea:
1,8 x T+ 32- (1-UR) (T-15,5). Unde: T = temperatura în °C, UR = umiditatea relativă în %
Dacă umiditatea e crescută, simţim disconfortul chiar şi fără să se atingă temperaturi caniculare. Astfel, la numai 30 °C şi o umiditate relativă de 60%, rezultă ITU de 80,2, adică peste pragul de disconfort.
Pericol: organismul nu se mai răcoreşte
Este esenţial ca, în zilele caniculare, organismului să i se permită să transpire. „Din cauza căldurii excesive, în corp au loc o serie de modificări, ca urmare a adaptării corpului la temperatura crescută. În primul rând, creşte fluxul de sânge către periferie, pentru a produce o scădere a temperaturii corporale, pentru că la periferie se produc mult mai uşor pierderi de căldură, prin transpiraţie", explică medicul de familie cu competenţe în fioziokinetoterapie Radu Leon George, de la Clinica Leomedica din Bucureşti.
Însă atunci când nivelul umidităţii este crescut, glandele sudoripare nu mai funcţionează normal şi, prin urmare, mecanismul natural de răcire a corpului este dat peste cap. Principala consecinţă este o creştere alarmantă a temperaturii interne a corpului, care poate duce la şoc termic şi poate pune viaţa în pericol.
Risc crescut de infarct
Temperaturile crescute, combinate cu umiditatea excesivă, alcătuiesc un veritabil pericol mai ales pentru vârstnici, care prezintă un risc sporit de a suferi un infarct, arată un studiu realizat la Universitatea din Atena în 2006. Acest pericol apare ca urmare a faptului că organismul nu se poate răcori suficient, iar temperatura din interiorul corpului poate depăşi 37 de grade Celsius. În situaţiile în care temperatura internă atinge pragul de 42 de grade Celsius, proteinele din corp se coagulează, formează cheaguri şi blochează funcţionarea normală a organelor.
„În aceste situaţii, răcorirea corpului se face treptat, prin aplicarea de comprese cu apă rece. Dacă simptome precum durerea de cap, ameţeala şi umflarea picioarelor nu dispar sau sunt asociate cu vărsături, este necesară intervenţia de urgenţă a unui medic", atrage atenţia medicul specialist medicină de urgenţă Mihaela Coman, de la Spitalul Militar Central din Bucureşti.
„Zi de vară" şi „zi caniculară"
Specialiştii numesc zile de vară perioadele din anotimp când temperaturile maxime depăşesc la amiază valoarea de 25 de grade Celsius. Zilele tropicale sunt cele când temperaturile maxime ating sau depăşesc la amiază valoarea de 30 de grade Celsius. Zilele în care temperaturile ajung la peste 35 de grade Celsius la amiază sunt caniculare.
Coduri de caniculă
Există patru coduri de caniculă despre care vorbesc meteorologii şi climatologii. În caz de cod verde (până în 35ºC în intervalul orar 11.00-17.00) nu sunt necesare măsuri specifice. Când se anunţă cod galben (35-38ºC, în intervalul orar 11.00-17.00) trebuie respectate măsurile specifice de alertă. În caz de cod portocaliu (38-40ºC în intervalul orar 11.00-17.00), specialiştii recomandă măsuri de mobilizare maximă. Mobilizarea maximă este recomandată şi în caz de cod roşu (peste 40ºC).
Click pe imagine pentru a mări.
Se încarcă comentariile...
