Când să obişnuieşti copilul cu calculatorul

Computerele nu mai sunt un mister pentru copii încă de la 5 ani, dar experţii spun că micuţii ar trebui lăsaţi la calculator abia de la 9 ani.

Am avut primul calculator la 17 ani, iar internetul îl descoperisem cu un an înainte, în laboratorul de informatică al şcolii. Până în ultimul an de liceu, internetul acasă era privit ca un lucru periculos şi chiar a fost.

Pregătirea pentru Bacalaureat s-a desfăşurat între descoperirea noilor pagini web şi a programelor de socializare. În schimb, copiii noii generaţii s-au născut cu un calculator în casă, iar telefoanele inteligente nu mai au niciun secret pentru ei.

Specialiştii din domeniu avertizează că familiarizarea cu tehnologia de la o vârstă fragedă nu este însă lipsită de  pericole. Barnaby Lenon, reprezentantul Consiliilor Şcolare din Marea Britanie, a declarat la începutul anului că adolescenţii nu mai au aceleaşi competenţe conversaţionale şi de citire, deoarece folosesc prea mult calculatorul.

„Părinţii ar trebui să reziste tentaţiei de a le pune tehnologia la dispoziţie copiilor. Ei ar trebui să limiteze timpul petrecut în faţa calculatorului la una-două ore şi ar trebui să le dăruiască un smartphone abia după 15 ani", a declarat Lenon pentru cotidianul „The Daily Telegraph".

Calculatorul, de la 3 ani

La nivel european, există un acord între experţi conform căruia copiii ar trebui lăsaţi la calculator abia la 9 ani, pentru a nu fi distraşi. Deşi unii experţi au spus că dacă micuţul de 22 de luni ar avea acces la un calculator sau o tabletă şi-ar dezvolta competenţele cognitive, alţi specialişti spun că cei mici vor dezvolta un deficit de atenţie pe viitor. De exemplu, în Marea Britanie s-a introdus un proiect numit „Early Years Foundation Stage" (n.r. - formarea din primii ani), care spune că la 40 de luni, un copil ar trebui să ştie să folosească o tastatură şi un mouse şi să schimbe programele la televizor.

Psihologul bucureştean Keren Rosner consideră că „la vârsta de 3 ani copilul poate înţelege şi deveni creativ dacă foloseşte un calculator. Înainte de a scrie, ei pot să-şi valorifice inteligenţa pe calculator".

Cu toate acestea, Rosner susţine că cel mic nu trebuie să aibă acces la gadgeturi dacă părinţii nu-l pot supraveghea sau controla. „În cazul în care copilul înţelege şi se poate colabora cu el, atunci calculatorul poate să fie chiar şi în camera lui", spune psihologul.

Odată achiziţionat un gadget, părinţii trebuie să drămuiască bine timpul petrecut de copil cu el. „Timpul trebuie acordat în funcţie de achitarea altor obligaţii, proporţional cu vârsta copilului şi în acord cu nevoile acestuia.

Cel mic trebuie antrenat să folosească computerul şi pentru alte lucruri decât jocurile populare care au conţinut violent sau cu un vocabular nepotrivit. Calculatorul trebuie să fie parte din viaţa copilului, nu modul său de a trăi", conchide psihologul.

Folosim gadgeturile puţin şi prost

Statisticile de la nivel european pun însă ţara noastră la capătul clasamentului în privinţa folosirii calculatoarelor. Alfabetizarea digitală este mai dificilă în România, dar riscurile rămân identice.

Potrivit ultimelor date ale sondajelor Eurostat, românii au cel mai mic procentaj la folosirea calculatorului în rândul tinerilor. Astfel, 81% din tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani au folosit măcar o dată calculatorul. Bulgarii ne întrec, cu 87%, dar media în Uniunea Europeană este de 96%.
Ionela Mihalcea (27 de ani) din Bucureşti are un băiat de 4 ani. Încă de când nu ştia să pronunţe cuvinte, el a pus mâna pe tableta tatălui.

Astăzi, inteligenţa lui îi surprinde pe părinţi, dar îi pune şi în situaţii bizare. „Ne-am trezit că, în loc să pronunţe numele jocului, el ne spunea de «A B C D», pronunţate ca în engleză. Că aşa ştia el că se cheamă jocul. Iar când vorbeşte despre un joc cu camioane, le spune «truck», ca-n engleză", mărturiseşte Ionela.

Problema părinţilor este şi lipsa unor reguli clare pentru copiii lor. Mai puţin de jumătate dintre elevi au stabilit împreună cu părinţii nişte linii directoare pentru folosirea calculatorului, iar trei sferturi dintre părinţi utilizează internetul mai puţin decât odraslele lor, acest lucru împiedicându-i să îşi educe copiii cum trebuie, pentru că nu ştiu la ce pericole se pot expune aceştia.

81% din românii cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani au folosit măcar o singură dată calculatorul.

"La vârsta de 3 ani copilul poate înţelege şi deveni creativ dacă foloseşte un calculator."

Keren Rosner psiholog

Părinţii, ignoranţi şi needucaţi

Datele Centrului Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual, publicate anul acesta în aprilie, arată că 29% din copiii de la noi din ţară au fost expuşi imaginilor cu conţinut sexual explicit, aproape de media europeană.

De exemplu, în Marea Britanie, 4 din 10 copii văd imagini pornografice pe internet. În plus, doar 12% din părinţi află că cei mici accesează astfel de site-uri şi 6% acceptă că acest lucru li s-a întâmplat şi copiilor lor.

În schimb, studiul realizat de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii în urma campaniei „Tu cui dai accept?" susţine că, per ansamblu, se constată o atitudine destul de prudentă a elevilor de gimnaziu în modul în care se raportează la internet.

Astfel, 84,3% din elevi susţin că le-ar fi teamă să se întâlnească cu o persoană necunoscută, cu care au vorbit pe internet. Cu toate acestea, sondajul cu răspunsuri multiple a arătat că 25% din cei mici apreciază internetul drept un loc de joacă sigur, iar 29,7% au răspuns că pe internet se simt liberi să facă orice.

Copiii, ţintă pentru reclame

Unul dintre riscurile folosirii calculatoarelor şi internetului din copilărie fără supraveghere corectă este supraexpunerea la unele mesaje riscante. „Internetul este un mediu foarte dezirabil în ceea ce-i priveşte pe cei din companiile care se ocupă de marketing.

El face parte din cultura tinerilor şi prin crearea de medii interactive şi captivante bazate pe produse şi branduri se încearcă formarea unei loialităţi de brand.

Din păcate, părinţii nu au competenţe digitale comparabile cu copiii lor şi preferă să stea departe şi să-i lase pe aceştia nesupravegheaţi", au spus reprezentanţii „Salvaţi Copiii", care au implementat proiectul „Sigur.info", unde oferă sfaturi pentru controlul parental în domeniul digital.

Ei spun că cei mici sunt supraexpuşi unor mesaje, „potenţial manipulatoare, care pot fi nepotrivite vârstei lor. Un bun exemplu ar fi reclamele la sex-shop-uri, site-uri porno sau magazine online de etnobotanice".

Pericolele la care se pot expune copiii apar dintr-un pop-up (n.r. - reclamă automată) într-altul. „Pot ajunge să acceseze conţinut ilegal sau nepotrivit vârstei lor sau pot fi păcăliţi în a cumpăra sau a da bani, folosindu-se de cardul părinţilor fără a realiza greşeala făcută", au mai spus cei de la „Salvaţi Copiii".

Specialiştii din domeniul securităţii online recomandă controlul parental. „Modulul de control parental nu limitează numai timpul de acces al copilului la calculator, ci filtrează şi conţinutul nerecomandat unei plaje de vârstă. Este imperativ ca părinţii să creeze un cont de utilizator limitat pentru copii, pentru a preveni instalarea de aplicaţii noi. Nu numai site-urile pornografice ar trebui limitate, ci şi reţelele sociale. Ele sunt exploatate de către infractorii informatici. Foarte mulţi pedofili navighează pe acestea în căutarea de fotografii cu copii, publicate de părinţi de bună-credinţă", spune Bogdan Botezatu, analist de ameninţări informatice la Bitdefender.

"Din păcate, părinţii nu au competenţe digitale comparabile cu copiii lor şi preferă să stea departe şi să-i lase pe aceştia nesupravegheaţi."

Salvaţi Copiii

Efecte dure asupra sănătăţii

Pe lângă efectele comportamentale şi psihice, folosirea calculatorului poate genera şi probleme de sănătate, greu de recuperat în timp.

Potrivit Asociaţiei Americane de Optometrie, copiii sunt mai expuşi decât adulţii la probleme oculare cauzate de ecranul calculatorului sau laptopului. „Una dintre cauzele problemelor oculare este faptul că cei mici nu ştiu să se adapteze la problemele apărute.

Adulţii reglează luminozitatea, se depărtează sau iau o pauză, în caz că obosesc. Cei mici sunt prea fascinaţi de gadget", scriu americanii în studiul lor.  Probleme care apar mai târziu vor fi rezolvate cu ochelari, dar aceştia vor fi permanenţi, însoţindu-i şi la maturitate.

Astfel apare sindromul privitului la calculator, paradoxal, cauzat de incredibila capacitate a corpului omenesc de a se adapta la orice tip de lumină. La nivel mondial, 60 de milioane de oameni suferă de această afecţiune, iar cifra creşte anual. În plus, calculatorul împiedică generaţiile tinere să iasă la joacă, aceasta căpătând o formă virtuală.

Potrivit Universităţii Wellesley (Massachusetts, SUA), orele petrecute la tastatură pot pune o presiune suplimentară asupra corpului celui mic şi împiedică dezvoltarea musculaturii şi a scheletului. Lipsa activităţii fizice poate duce la obezitate şi la probleme cu coloana.

Radiaţii problemă

Un studiu guvernamental din Marea Britanie a avertizat şi asupra problemelor apărute din cauza conexiunilor de internet wireless. Astfel, problemele de sănătate la copii pot apărea dacă aceştia au un laptop şi nu folosesc un birou sau un suport.

Investigaţia în valoare de peste 10 milioane de euro întreprinsă în Marea Britanie a ajuns la concluzia că o conexiune Wi-Fi poate expune la radiaţii organismul fragil al copiilor.

„Dacă la un calculator emiţătorul de internet este poziţionat separat şi stă la o distanţă cât de cât sigură, în cazul laptopurilor, emiţătorul este la mai puţin de câţiva centimetri de corp. Astfel, radiaţiile au un drum sigur către organism", a declarat pentru „The Daily Telegraph" profesorul Lawrie Challis, coordonatorul proiectului britanic.