Bârfitorul, vecinul care ştie tot şi spune tot

Acest tip de personaj nu ratează niciun amănunt din viaţa celorlalţi: cine şi-a luat mobilă nouă, cine bea prea mult sau cine duce o viaţă, după standardele lui extrem de riguroase, imorală.

Colectivităţile ideale, mai ales în aglomerările urbane, sunt un mit, susţin sociologii şi psihologii. Vecinii care fac viaţa celorlalţi un iad sunt nelipsiţi din orice comunitate numeroasă. Cu ajutorul specialiştilor psihologi şi sociologi şi după câteva ore de vox populi, „Adevărul" a stabilit zece categorii de vecini de coşmar, pe care vi le va prezenta săptămânal. Acestea sunt:

1. Nespălatul
2. Meşterul Casei
3. Zgomotosul
4. Istericul
5. Reclamagiul
6. Bârfitorul
7. Agresivul
8. Distratul
9. Iubitorul de animale
10. „Big Brother"

Bârfitorul este vecinul care te opreşte pe scară, exact când te grăbeşti mai tare, să te pună la curent cu noutăţile. Aluziile de genul „întârzii la serviciu" nu au niciun efect asupra lui pentru că ce are el de spus este mai important decât timpul celorlalţi. Este o „enciclopedie" de informaţii mai mult sau mai puţin reale despre toţi vecinii săi şi rudele acestora. Generos, împărtăşeşte datele culese cu oricine vrea să-l asculte, exagerând sau inventând acolo unde realitatea este prea searbădă.

Pentru că are mereu nevoie de noi amănunte picante, îşi spionează vecinii, atent la orice murmur ce străbate prin pereţi şi cu ochii pe vizor sau pe fereastră. În general, dispune de mult timp liber, aşa că se instalează pe băncuţa din faţa blocului şi nu scapă nicio mişcare. În scurt timp, va şti ce mănâncă la prânz vecinul de la 5, cine a chiulit de la serviciu, cine îşi înşală nevasta sau cine şi-a cumpărat mai multe beri decât îngăduie buna-cuviinţă. Psihologii spun că acest personaj se simte marginalizat, aşa că încearcă să pătrundă în proxima colectivitate printr-un „mod de comunicare adesea iraţional".

De cele mai multe ori, bârfitorul este copleşit de sentimentul de inferioritate, este invidios, frustrat şi anxios, susţin specialiştii. „Bârfa apare din dorinţa individului de a abate atenţia de la sine. Discuţiile despre alţii ne fac să ne detaşăm de lucrurile care ne fac să ne simţim inferiori. De exemplu, cine condamnă zgârcenia vecinului se simte foarte generos, chiar dacă el n-a făcut niciodată vreun gest de generozitate", explică psihologul şi psihanalistul italian Enrica Beringheli, citat de publicaţia „Corriere della Sera".

„Din cauza vecinei m-am certat cu părinţii"

Andreea Vasilescu, o elevă în vârstă de 17 de ani din Galaţi, a avut mari neplăceri cu vecina bârfitoare - din cauza acesteia, s-a certat  serios cu părinţii. „Într-o zi, după orele de şcoală, eram cu prietenul meu în parc. Ne plimbam pe alei, ţinându-ne de mână. La un moment dat, ne-am întâlnit cu o vecină de-a mea din bloc, o femeie destul de în vârstă. Am salutat-o şi ne-am văzut de drum. Seara, când am ajuns acasă, părinţii mei m-au luat din hol. N-am apucat nici să mă descalţ.

«Cine e individul cu faţă de interlop cu care te sărutai de mama focului astăzi în parc, în loc să fii la şcoală? Am auzit că aveai şi ţigara în mână. Să nu te mai prind că umbli cu golanul ăla!»", spune tânăra. Imediat ce a văzut-o în parc, vecina s-a dus repede la părinţii ei şi le-a «dat raportul». „Am încercat degeaba să le explic că prietenul meu nu e nici golan, nici infractor şi că totul nu este decât plăsmuirea vecinei. Din cauza ei, a vecinei, m-am certat cu părinţii, am fost pedepsită şi legătura cu prietenul meu de atunci s-a încheiat", povesteşte Andreea Vasilescu.

Bârfa rea şi despărţirea

Vecinii bârfitori pot distruge vieţi. O demonstrează cazul lui Marius Pescăreanu, în vârstă de 43 de ani, din Bucureşti. El şi-a împărtăşit
păţania pe site-ul ziarului „Adevărul". „Anul trecut, în vară, eram proaspăt căsătorit şi abia mă mutasem împreună cu soţia într-un apartament de bloc din cartierul Apărătorii Patriei. Eu lucram de noapte la un depozit de materiale de construcţii, iar pe atunci nevastă-mea era şomeră. Nu după multă vreme au început bârfele printre vecini. Aşa mi-a ajuns la ureche faptul că soţia mea este vizitată regulat de un bărbat pe timpul nopţii. La început mi s-a părut un zvon ridicol şi l-am ignorat", povesteşte el.

„Dar bârfa a continuat şi îndoiala mi-a încolţit în inimă. Am avut discuţii cu soţia, care a negat tot. Am ajuns la ceartă. Gelozia mi se declanşase, totul mi se părea suspect: faptul că nu-şi găseşte mai repede de muncă, modul exagerat - credeam eu - în care se aranjează şi se fardează. Certurile s-au înteţit şi, într-un acces de furie, i-am strigat cuvinte grele şi am lovit-o. A doua zi când am venit de la serviciu ea nu mai era acasă. Mă părăsise. Ulterior, am aflat adevărul: bărbatul misterios nu venea la nevastă-mea. Era doar un vecin abia mutat în bloc, necunoscut încă bârfitorilor, care sosea acasă mai târziu. Soţia nu m-a iertat niciodată", îşi aminteşte cu tristeţe Marius Pescăreanu.

"Din cauza vecinei m-am certat cu părinţii, am fost pedepsită şi legătura cu prietenul meu de atunci s-a încheiat.''
Andreea Vasilescu  elevă în Galaţi

Anxios şi slab integrat social

Bârfitorul este un personaj de obicei anxios care se simte marginalizat, exclus de colectivitate. „Generic, este acel bătrânel vigilent care stă toată ziua pe băncuţa din faţa blocului, atent la orice mişcare a celorlalţi. Este acel gen de om care se uită în punga vecinilor să vadă ce-au cumpărat de mâncare. La unii dintre ei, curiozitatea aceasta vie este generată de sentimentul profund de izolare, de nereuşită", spune psihologul Hanibal Dumitraşcu. 

Bârfitorul este slab integrat social şi încearcă să-şi gratifice această situaţie de marginalizare printr-un fond de comunicare adesea iraţional - aşa cum e, de regulă, bârfa. „Este invidios pe ceilalţi, iar invidia înseamnă frustrare. Este în acelaşi timp un personaj temător, care va evita să se implice în conflice. În schimb, dacă va putea şi dacă are siguranţa că nu va fi descoperit, le va provoca", adaugă Dumitraşcu. În multe situaţii, vorbim despre cazuri clinice. „Bârfitorii trebuie consiliaţi de un specialist, iar tu, ca simplu vecin, nu ai prea multe mijloace prin care să le corectezi comportamentul deviant."

Bârfa ne ocupă 80% din conversaţii

Un studiu realizat de Nicholas Emler, profesor de psihologie la Universitatea Surrey din Anglia, arată că discuţiile despre alţi oameni şi obiceiurile lor - mai exact bârfa - ocupă 80% din timpul total alocat conversaţiei. Cercetarea, efectuată pe 300 de persoane, a mai dezvăluit că, deşi ne place la nebunie să vorbim despre alţii, numai 5% din bârfă este răutăcioasă, scrie „The Daily Mail".

În ciuda stereotipului care spune că femeile sunt cele mai mari bârfitoare, profesorul Nicholas Emler a demonstrat că bărbaţii sunt de două ori mai predispuşi să se angajeze în discuţii „uşurele" despre aspectul fizic şi despre vestimentaţia celorlalţi. Un alt studiu recent, realizat pe femei, arată că doamnele îşi petrec cel puţin cinci ore pe zi bârfind. Atunci când bârfim, susţin experţii, nivelul dopaminei din creier creşte, provocând energie şi entuziasm.

Cleveteala maliţioasă şi efectele ei

Consecinţele bârfei gratuite şi răutăcioase sunt, de cele mai multe ori, nefaste, susţin specialiştii psihologi. Cleveteala maliţioasă poate distruge reputaţii, poate umili, poate naşte suspiciune sau neîncredere, poate distruge prietenii sau căsnicii. Bârfa poate divulga şi expune unui public larg amănunte intime din viaţa unei persoane.  „Cel mai înţelept lucru de făcut, atunci când ai de-a face cu un bârfitor, este să-l eviţi. Dacă te opreşti să-l asculţi, dacă mai şi crezi ce spune, te poate face părtaş la suferinţa provocată victimei", spune psihologul Hanibal Dumitraşcu. Pe de altă parte, site-ul ehow.com a gândit cinci reguli de urmat pentru a te feri de bârfa vecinilor:

1. Exprimaţi cu fermitate, încă de la început, faptul că nu vă interesează subiectul. Când vecinul începe să vă povestească ultimele noutăţi, replicaţi-i politicos că nu vă angajaţi în discuţii despre alte persoane atunci când ele nu sunt de faţă.
2. Refuzaţi să ascultaţi bârfele. Dacă sunt bârfitori în preajmă şi n-aveţi cum să nu-i auziţi, ridicaţi-vă şi plecaţi.
3. Ţineţi-vă părerile pentru voi, chiar dacă ele sunt pozitive, atunci când sunteţi întrebat despre o altă persoană. Există posibilitatea ca opinia voastră să nu fie repetată cu acurateţe mai departe. 
4. Informaţi-i pe ceilalţi ce părere aveţi despre bârfă încă de la început.
5. Faceţi pe surdul atunci când vă ajunge la ureche o bârfă. Dacă arătaţi că nu vă afectează în niciun fel, bârfitorul îşi va alege o altă „ţintă".