Bârfitorul, colegul care duce vorba
0
Discută cu toţi cei prezenţi despre cei care nu sunt de faţă. Nu îi pasă că vorbele pe care le rosteşte deranjează. La cafea sau chiar în birou are un singur scop: să împrăştie vorbe rele.
O mare parte din stresul de la birou este generat de colegi şi de superiori, mai ales că nu există colective ideale. Cu ajutorul specialiştilor, „Adevărul“ a stabilit 12 categorii de colegi toxici, pe care le-a prezentat pe scurt săptămâna trecută. Acestea sunt:
1 Bârfitorul
2 Încurcă-lume
3 Parvenitul
4 Atotştiutorul
5 Antisocialul
6 Carieristul
7 Leneşul
8 Obsedatul de control
9 Lingăul
10 Negativistul
11 Preţiosul
12 Tipicarul
Bârfitorul este acel coleg care parcă „înregistrează“ orice conversaţie cu scopul unic de a o comenta cu oricare alt coleg, ales însă cu grijă, astfel încât să-i împărtăşească opiniile. Aşa îl caracterizează specialiştii în resurse umane pe unul dintre colegii tăi. Tu îl ştii prea bine. Parcă nici nu are nevoie de caracterizare. Un astfel de coleg există în aproape toate colectivele. La cafea, la birou, la masă, el este cel care ştie tot despre fiecare coleg în parte. Este greu de precizat însă câte dintre afirmaţiile sale sunt şi adevărate.
Personajul nu lipseşte nici din firmele mici, cu puţini angajaţi. Ioana A. lucrează la o agenţie de turism din Capitală. Una de dimensiuni mici, cu 12 angajaţi. De un an, de când are biroul aici, a început să-şi cunoască destul de bine colegii. Toată lumea recunoaşte însă că există cineva care ştie detalii din viaţa lor pe care nici ei înşişi nu le bănuiau. Este vorba de Marina, colega de la recepţie. Ea duce acte în birouri, răspunde la telefoane.
„Nu m-aş mira nici să tragă cu urechea la anumite discuţii“, crede Ioana. Oricine are nevoie de o informaţie despre un coleg ştie la cine trebuie să apeleze. „Marina este persoana pe care o vezi prima dată dimineaţa. Te măsoară din priviri cum intri pe uşă. Dacă ai un pachet în mână, trebuie să-i dai raportul ce conţine. Dacă ieşi cu un coleg la o ţigară, în cinci secunde apare“, povesteşte Ioana. Tot de la Marina ea a aflat cine sunt amantele şefilor ei, dar şi amănunte picante din viaţa amoroasă a colegilor.
„Nu pot să-mi imaginez de unde ştie atâtea lucruri. Mă gândesc că le inventează, dar uneori s-au adeverit“, mai spune Ioana.
Dăunător pentru toţi
Faptul că, de cele mai multe ori, femeile sunt cele care se încadrează în profilul bârfitorului este total fals, cred recrutorii. Acest lucru este demonstrat şi de studiile efectuate la nivel internaţional ce arată că, la birou, numărul bărbaţilor care răspândesc vorbe rele este cu 15% mai mare decât cel al femeilor.
Indiferent că e femeie sau bărbat, un lucru este clar în privinţa bârfitorului: este toxic pentru colegi şi pentru companie. „De cele mai multe ori este foarte dăunător atât departamentului, cât şi companiei, deoarece este obişnuit să împărtăşească tot felul de opinii nu doar în timpul programului, ci mai ales în afara lui. Mai este dăunător şi prin faptul că nu-şi consumă inutil şi ineficient doar timpul său, ci şi pe cel al colegilor“, crede Loredana Vlădăreanu de la HART Human Resource Consulting. Bârfitorul este informat, dar are şi tendinţa de a „înflori“ informaţiile pe care le răspândeşte.
„Din această cauză, personajul poate provoca tot felul de conflicte şi animozităţi“, adaugă Monica Georgescu de la Lugera & Makler.
Bârfitorii pot fi recunoscuţi încă de la interviurile de angajare. „De obicei, un astfel de comportament este dublat şi de un potenţial conflictual al persoanei. Simple întrebări, precum «Daţi exemplu de un conflict pe care l-aţi avut cu managerul dumneavoastră sau cu unul dintre colegi», pot determina răspunsuri foarte sugestive şi care trădează tendinţele de bârfitor ale candidatului“, mai spune Monica Georgescu.
Cei care fac recrutările au la dispoziţie şi o serie de teste de personalitate care pot identifica trăsăturile viitorului angajat. „Chiar şi aşa, recrutorii trebuie să fie atenţi, deoarece nu toate testele sunt eficiente în recunoaşterea unor aspecte relativ sensibile pe care candidaţii vor încerca să le ascundă“, mai spun specialiştii în HR.
Un obicei neplăcut
Colegii de la serviciu care îşi petrec ziua bârfind sunt în topul celor mai neplăcuţi, potrivit unui studiu comandat de firma americană Randstad USA. Aceştia sunt consideraţi mai nesuferiţi decât cei care trimit e-mailuri către toţi colegii sau decât cei care îşi petrec timpul la serviciu organizându-şi viaţa privată.
Potrivit studiului, 60% din angajaţii americani identifică bârfitul la serviciu ca fiind cel mai neplăcut obicei, depăşind alte proaste obiceiuri precum vorbitul tare la telefon sau mizeria lăsată pe birou.
Zvonurile circulă pe messenger
Aproape un sfert din angajaţii din Marea Britanie folosesc programele de tipul instant messaging pentru a bârfi la serviciu. Aproximativ 16% au primit mesaje „sensibile“ prin intermediul Yahoo Messenger sau al altor programe de acest gen şi 25% au trimis mesaje ce conţineau lucruri pe care şeful nu le-ar fi tolerat. Cei care folosesc cel mai mult aceste programe sunt angajaţii cu vârste între 18 şi 29 de ani - 80% din total.
Numărul companiilor în care angajaţii comunică prin programe „instant messaging“ este în creştere şi în România, spun specialiştii în HR. „Această metodă poate fi utilă şi rapidă, dar comunicarea în cadrul colectivului are de suferit. Mesajele transmise prin internet afectează comunicarea directă“, cred psihologii. În plus, reprezentanţii firmelor de resurse umane spun că au întâlnit cazuri în care doi colegi care stau la birouri vecine comunică mai mult pe internet decât verbal.
Când bârfitorul devine util
La prima vedere un personaj neplăcut, bârfitorul de la serviciu poate fi de folos uneori. Toată lumea îl ştie şi, la fel, toţi angajaţii sunt dispuşi să-şi piardă cinci minute din viaţă la o cafea cu el. Nu în fiecare zi, ci atunci când îşi doresc să afle informaţii despre viitoarele decizii ale conducerii, despre plecări din companie sau chiar despre colegul care tocmai i-a enervat cu o zi în urmă.
„Nu există neapărat un bârfitor bun, ci există această persoană ale cărei spuse te ajută uneori să mai afli diverse noutăţi din companie, însă ele nu trebuie luate ca atare, ci mai întâi cercetate şi validate. Un bârfitor nu influenţează neapărat într-un fel anume atmosfera, ci numai dacă bârfele lui au această intenţie prin informaţiile pe care le transmit“, crede Loredana Vlădăreanu de la HART Human Resource Consulting.
Reputaţie pătată
Paradoxal, bârfele multe sunt bune pentru societate şi îi ajută pe oameni să aibă încredere unul în celălalt, arată un studiu realizat anul trecut de un institut de cercetare din Germania.
Datele cercetării susţin că reputaţia individului este un factor de evoluţie. „Zvonurile şi bârfele dau o imagine a comportamentului actual al unei persoane, iar cele false au o influenţă foarte mică atât timp cât sunt în minoritate“, au declarat cercetătorii. Acest lucru este valabil şi la locul de muncă.
Cel al cărei reputaţie este pătată definitiv este bârfitorul. Reprezentanţii Asociaţiei Americane de Psihologie spun că bârfa are un efect de bumerang asupra celui care o iniţiază. S-a demonstrat că atunci când spui ceva despre un coleg - de exemplu „soţul său o înşală pentru că e sub orice critică în dormitor“ - de cele mai multe ori, cel care ascultă îţi atribuie chiar ţie aceste caracteristici.
Cum poţi evita vorbele rele de la birou
Unele persoane privesc bârfa la serviciu ca pe un act ce poate distruge vieţile altora. Psihologii cred însă că bârfa la locul de muncă poate fi evitată sau poate fi folosită uneori în favoarea celui care o prinde din mers.
1 Nu pleca urechea! Cea mai bună metodă pentru a nu fi afectat de bârfe este să nu le bagi în seamă. Este însă uşor de spus, dar greu de făcut, cred psihologii. Mai ales când, într-o conversaţie ce părea normală, se întrece limita şi apar detalii care ar putea răni pe cineva. În această categorie intră bârfele despre infidelitate, consum de droguri, informaţii privind motivele din cauza cărora un angajat a fost concediat.
2 Fă tot posibilul să nu le cazi victimă bârfitorilor! „Vorbele“ de la birou te pot răni în multe feluri. Chiar tu poţi deveni subiect de discuţie pentru cei care nu au altceva de făcut decât să comenteze viaţa ta profesională şi personală. Tot ce trebuie să faci este să ai grijă ce şi cât le spui colegilor despre tine şi despre activităţile tale din timpul liber.
Nu spune nimănui atunci când îţi cauţi un alt job şi nu te plânge cât de insensibil este şeful tău. La rândul tău, nu pleca urechea la ce spun alţii. Bârfele sunt, de cele mai multe ori, informaţii la a treia mână, interpretate şi reproduse în stil personal de fiecare din cei care le-au răspândit.
3 Foloseşte-te de zvonuri! Este bine să stai departe de bârfe, dar există şi excepţii. De exemplu, foloseşte bârfele de la birou pentru a afla detalii despre proiectele viitoare ale companiei sau pentru a afla lucruri legate de personalitatea unui şef direct sau a unui director. În plus, îi poţi folosi pe bârfitori pentru a lansa informaţii despre realizările tale. Dacă ai noroc, zvonurile pot ajunge la urechea potrivită.
Se încarcă comentariile...
