Arta de a pierde vremea la serviciu

Pentru tot mai mulţi români, locul de muncă perfect este acela unde au suficient timp liber pentru a socializa, fie virtual, fie în plan real.

„Munca grea te răsplăteşte în viitor, lenea te răsplăteşte pe loc" este, se pare, maxima preferată a românilor, deoarece un raport Eurosat (biroul european de statistică) arată că, deşi angajaţii din România lucrează 41 de ore pe săptămână, productivitatea lor nu este nici măcar la jumătate din media europeană. Chiar şi aşa, cu multe ore petrecute la muncă, angajaţii spun că  este o binecuvântare să ai un job stabil în cadrul căruia timpul îţi permite să faci şi alte lucruri, precum cititul, navigatul pe internet sau vorbitul cu alţi colegi.

„Motivul principal pentru care sunt antreprenor este acela că aş fi fost imediat concediat dacă lucram pentru altcineva. Îmi place să stau pe Facebook şi pe Twitter şi să iau câte pauze doresc", spune Diana Adam, o bucureşteancă în vârstă de 35 de ani, care adaugă că nu are impresia că acest lucru înseamnă că este o persoană leneşă.

Pauzele mici ajută la concentrare

Specialiştii din domeniul resurselor umane afirmă însă că motivele pentru care angajaţii pierd timpul la locul de muncă ţin de gradul de implicare a fiecăruia. „Dacă îţi păstrezi concentrarea, în patru ore poţi fi la fel de productiv ca în opt ore. Ai nevoie însă de pauze mici care să te reenergizeze şi care te pot ajuta să te concentrezi mai bine", spune Monica Dona, PR Manager în cadrul companiei Lugera & Makler.

În schimb, psihologii sunt de părere că modul în care este irosit timpul la birou diferă în funcţie de sex şi de vârstă, singura trăsătură comună fiind dezinteresul şi lipsa de motivare. „Bărbaţii întârzie mai mult la pauza de masă, iar femeile stau mai mult pe Facebook. Cei mai în vârstă vorbesc mai mult între ei, în timp ce cei tineri navighează mai mult pe internet şi stau pe site-urile de socializare", precizează psihologul Keren Rosner.

Un sondaj realizat la sfârşitul anului trecut de site-ul de recrutare bestjobs.ro arată că 57% din români doresc să aibă mai multe zile libere, în timp ce un studiu realizat la nivel mondial relevă faptul că persoanele mai experimentate pierd mai puţin timp la birou. Psihologii sunt de părere că acest lucru se întâmplă deoarece persoanele mai în vârstă nu folosesc atât de mult calculatoarele pentru a-şi rezolva problemele personale.

„Cred că petrec doar şase ore muncind, din totalul de opt ore. Îi înţeleg pe cei care pierd vremea la birou, mai ales dacă sunt prost plătiţi sau dacă nu le este apreciată munca. Nu suntem roboţi să muncim non-stop, merităm şi noi puţin timp liber", explică Mădălin Enache, un tânăr de 23 de ani, angajat la o multinaţională.

Leneşul, marginalizat

Psihologul Keren Rosner este de părere că angajaţii care pierd vremea la birou ar trebui să conştientizeze că „timpii morţi" i-ar putea defavoriza pe aceştia atunci când sunt în competiţie cu alţi colegi. Mai mult, cei leneşi ar trebui să înţeleagă că oricum vor fi descoperiţi şi vor fi marginalizaţi.

„Relaţia cu colegii va avea de suferit, ei simţindu-se nedreptăţiţi în gestionarea lucrărilor şi a timpului. Angajatorul ar putea interveni prin recompensarea celor care lucrează conştiincios şi constant, astfel instigându-i la participarea mai activă şi pe cei mai leneşi", spune specialistul. Aceasta este completată şi de experţii din domeniul resurselor umane, care spun că persoanele leneşe ar trebui motivate şi de companie. „Fie că este vorba de un salariu mai bun sau de recunoaştere profesională, angajaţii vin la serviciu şi îşi fac treaba cât mai bine pentru că îşi doresc să-şi atingă obiectivele personale. Compania trebuie să-i susţină pe angajaţi, să-i aprecieze şi să le acorde încredere", conchide Monica Dona.

Portretul angajatului pierde-vară

Potrivit specialiştilor, angajaţii care pierd mult timp stând degeaba la muncă sunt tineri şi superficiali, însă au obţinut un job stabil datorită unei conjuncturi favorabile. Mai mult, psihologii sunt de părere că acest tip de persoane mimează că sunt ocupate şi trag de timp ori de câte ori au ocazia. „Pauzele de masă se prelungesc mai mult decât este necesar. Spun mereu că nu au timp şi evită lucrurile suplimentare. Critică mereu colegii şi se plâng de programul încărcat", spune psihologul Keren Rosner.