Vechiul Krypton, în haine noi: „Guriţă“ a revenit în muzică
0
După 15 de absenţă de pe piaţa muzicală - timp în care s-a spus despre el ba că s-ar fi călugărit, ba că a plecat din ţară, Gabi Nicolau „Guriţă", solistul din perioada „de aur" a trupei Krypton, revine pe scenă cu un nou proiect muzical.
Alături de Eugen Mihăescu, fostul său coleg din trupa Krypton, Guriţă, considerat una dintre cele mai bune voci din rockul românesc, va evolua ca solist al trupei EMG (Eugen Mihăescu Guriţă). „M-am ascuns bine. Probabil de asta au şi apărut atâtea legende despre mine", mi-a spus Gabi Nicolau la o discuţie pe care am avut-o într-o dimineaţă, la o cafea, oră prea matinală, în opinia lui Eugen, care-şi amintea de vremurile în care jurnaliştii şi artiştii „se integrau" în conferinţe de presă ce începeau după-amiaza şi se terminau după multă bere, în zorii zilei următoare.
Lui Guriţă i s-a făcut dor să cânte din nou după atâta vreme în care a luat-o de multe ori de la zero. Iar provocarea a venit de la un prieten vechi, Eugen Mihăescu, alături de care cucerea „Fetele cu ochii verzi", într-o Românie dornică de rock şi libertate, la începutul anilor '90.
Povestiţi-mi despre noul vostru proiect, EMG.
Gabi Nicolau: La un moment dat, a auzit Eugen că vreau să cânt din nou, m-a contactat şi mi-a făcut propunerea de a cânta din nou împreună, în acest proiect.Ceea ce vom face pe viitor, va avea legătură cu vechiul Krypton, din anii '90-'94, pentru că va fi tot rock, dar, pe de altă parte, va fi ceva ce nu s-a auzit în România. Pe de altă parte, este diferit de Kryptonul pe care l-a reconstituit Eugen, după '97, dar şi de cel actual şi nu m-aş regăsi în piesele lor.
Eugen Mihăescu: Mă bucur că suntem din nou împreună. Avem deja un examen luat cu brio, un concert pe care l-am susţinut la Sighişoara, acum o săptămână, unde publicul, oameni din generaţia care a crescut cu noi, ne-a primit foarte bine. Publicul ne-a dat un stimulent să mergem mai departe. Faptul că Gabi Nicolau este din nou alături de mine este o mare realizare, o mare bucurie. Pentru mine a rămas unul dintre cei mai buni solişti din România.
Eugen te consideră unul dintre cei mai buni solişti din România. Mulţi spun că eşti una dintre cele mai bune voci din rockul românesc. Tu cum te-ai caratceriza?
Am încercat în aceşti ani în care am stat departe de scenă să fiu obiectiv şi să văd de unde a plecat totul, de ce s-a spus că aş fi cel mai bun. Pe mine chiar m-a luat prin surprindere titulatura asta, pentru că n-am încercat niciodată să fiu cel mai bun, s-a întâmplat, e un dar de la Dumnezeu. Nu e meritul meu că am vocea aceasta. Dar nu ştiu dacă sunt cel mai... Descopăr mereu voci interesante.
În perioada aceasta de pauză ai mai cântat, ţi-ai mai exersat vocea? Ce ai făcut?
Timp de 15 ani m-am rupt de tot ce a fost. Am luat-o în viaţă de la zero de câteva ori. Atunci când nu mi-am mai găsit drumul în muzică, am zis «gata». Am început să lucrez, am făcut mai multe meserii, de la agent de vânzări la asistent manager, în diverse firme.
Acum te ocupi doar de muzică?
Mai am un job part-time, aşa, să-mi ocup timpul liber. Dar muzica e viitorul, aici se întâmplă lucrurile frumoase din viaţa mea.
Ai păstrat legătura cu Eugen în aceşti ani?
Au mai fost contacte, dar m-am ascuns bine. Poate de asta au apăut atâtea legende despre mine: că m-am călugărit, că am intrat într-o sectă, că am plecat în străinătate. Cred că a fost nevoia oamenilor de a explica ce nu-şi puteau explica: cum de eu, o voce atît de bună, un viitor, să dispari aşa? Au fost colegi supăraţi pe mine, mi-au spus că-i sfidez. Mi-au spus că ei muncesc, se agită să iasă în faţă, iar eu, care eram deja în faţă, am plecat, am dat cu piciorul. Când am renunţat, încă nu se câştigau bani buni din muzică, dar, cu toate astea, eram peste medie. La prima firmă la care m-am angajat, în 1997, am câştigat într-o lună cât luam dintr-un concert.
Ai declarat că ai părăsit scena pentru că ai simţit că ţi se „suise la cap". Ce înseamnă asta?
Mi s-a acordat o atenţie foarte mare şi n-am ştiut s-o gestionez foarte bine şi am avut impresia, la un moment dat, că sunt buricul pământului.
Porecla ta a devenit renume. De unde vine Guriţă?
E o întâmplare veche, de la sfârşitul anilor '80.Cântam într-o trupă şi am fost la un festival de folk la Ploieşti. La întoarcere, nu am avut bani de bilet şi eu am vrut să fac blatul. Dar când am vrut s-o întind, m-a văzut naşul şi a strigat după mine: «unde te duci tu, guriţă, ce vrei să faci?» De atunci, aşa mi-a rămas porecla. Mai ales că prietenii mei nu-mi găsiseră o poreclă până atunci.
Ce şanse mai are rockul în peisajul muzical de astăzi? Nu e un gen care se nişează?
Eugen Mihăescu: Nu, dacă ar fi fost aşa, nu m-aş mai fi apucat de treabă. Există public pentru orice gen, depinde de gusturi, de educaţie. Eu cred doar în muzică bună şi muzică proastă şi cred că noi facem muzică bună.
Care e publicul vostru: tinerii sau cei din generaţia voastră?
Gabi Nicolau: Au fost situaţii în care copiii celor din generaţia noastră au venit la concerte. Deci sunt din ambele categorii.
Piese noi, un album?
Eugen Mihăescu: Pregătim un album cu zece piese, care va fi lansat, cel mai probabil, în martie 2012. Avem deja două melodii pe care le vom da spre difuzare pe radio şi TV. „Back to the Light" este prima piesă promovată, pentru care vom filma în curând şi un videoclip. Vom avea şi concerte, până atunci, cu siguranţă. Vom cânta alături de fostul fostul baterist de la Nightloosers, Ovidiu Condrea, şi bassistul de la Krypton, Cătălin Fotin.
Se încarcă comentariile...
