Adevarul.ro

Un muzician din Adjudeni spune că celebrul dans care face furori printre petrecăreţi, în special printre nuntaşi, este creaţia sa. Anton Giurgilă (74 de ani), basistul Fanfarei de la Adjudeni, spune că melodia a fost compusă în timpul repetiţiilor cu celebra fanfară Zece Prăjini.

Pe nea Anton, aşa cum i se spune, l-am găsit pe prispa căsuţei lui din Adjudeni. Are o pălărie nouă, zâmbeşte încontinuu şi este pregătit să dea timpul înapoi cu ­­40 de ani, pe vremea când muzica era o meserie. Spune că i-a plăcut mereu să cânte, aşa că n-a ratat prima ocazie să se înscrie într-o trupă „profesionistă“.

Avea 27 de ani când a auzit că se caută un basist la Fanfara Fabricii de Ţevi din Roman. „Nu aveam voie să ieşim din note şi nici să cântăm după încheierea programului“, povesteşte Anton Giurgilă. Cu toate acestea, bărbaţii rămâneau şi repetau până seara târziu. Acolo i-a cunoscut pe instrumentiştii cu care avea să formeze mai târziu Fanfara de la Adjudeni. La început nu beneficiau nici măcar de instrumente, până când parohul din Adjudeni a făcut „un fel de chetă“ pentru ei şi le-a cumpărat cele necesare. „Cu banii noştri am luat doar două basuri. Am dat fiecare câte 15 lei pe vremea aia“, îşi aminteşte Giurgilă.

S-au întâlnit şi s-au împrietenit cu muzicanţi din Fanfara Zece Prăjini. Făceau repetiţii împreună şi învăţau unii de la alţii tot felul de cântece. Anton Giurgilă îşi aminteşte cum au inventat „Pinguinul“, în colaborare cu Ioan Ivancea, fostul lider al celor de la Zece Prăjini, decedat în 2006.

„Melodia era săltăreaţă şi toată lumea îi zicea «Pinguinul», pentru că aşa se dansa, ca mersul lor”, spune Giurgilă. Fanfara care îşi începuse cariera cu binecuvântarea preoţilor a ajuns să fie contra-recomandată de unele feţe bisericeşti prin anii ’70, din cauza acestei melodii. „Oamenii în vârstă, care făceau ce spuneau preoţii, îi certau pe cei tineri care dansau «Pinguinu’» şi-i îndemnau la o horă sau la o sârbă“, îşi aminteşte bătrânul.

Iaşiul a fost unul dintre primele oraşe cuprinse de isteria „Dansului pinguinului“. Nu mai este nuntă în oraş sau la sat la care formaţia tocmită să nu fie obligată de miri, naşi sau nuntaşi să le cânte melodia. „Anul trecut, numai la jumătate dintre nunţile la care am fost se cânta şi se dansa pe această melodie.

Şi atunci cu greu, pentru că DJ-ul sau liderul formaţiei trebuia să iasă în ring să îndrume nuntaşii la paşi“, povesteşte Cezar Creţu, cameraman. El spune că anul acesta dansul a devenit lege: se cântă la toate nunţile, iar oamenii deja au învăţat paşii şi nu mai au nevoie de îndrumare. Mai nou, din cauza acestei piese, la nunţi a fost detronat „Meneaito“, un alt dans organizat. Pe de altă parte, „Braşoveanca“ a rămas la fel de populară, cel puţin în zona Moldovei.

A ajuns şi în Spania şi Italia

Anton Giurgilă spune că a compus celebra melodie

Elena Chiriac (48 de ani), din Iaşi, este cântăreaţă de muzică populară. Împreună cu formaţia Dor de ţară cântă de patru ani la nunţile din Italia. Ea spune că „Dansul pinguinului” este prezent şi la nunţile din Italia. „Noi suntem tot timpul la curent cu noutăţile din România în materie de muzică. Nu avem încotro, nuntaşii vin la noi şi ne cer anumite melodii, iar noi trebuie să le cunoaştem. Aproape la fiecare nuntă ni se cere să interpretăm şi melodia pe care se dansează «Dansul pinguinului»“, spune Elena.

Bogdan Ionescu (26 de ani) este de patru ani DJ la discoteca Office din oraşul Castellon, Spania. „Întotdeauna mă uit pe Internet să văd ce dansuri noi au mai apărut. Am rămas uimit când am văzut cum românii dansează «trenuleţul», dar actualizat, cu nişte mişcări penibile. Cred că se numeşte «Dansul pinguinilor», pentru că paşii sunt, părerea mea, pentru copii de grădiniţă”, spune Bogdan.

Ce spun specialiştii

Etnomuzicologul Speranţa Rădulescu are o experienţă vastă în ceea ce priveşte folclorul românesc, ea fiind cea care, printre altele, a adus Taraful de la Clejani într-o formulă organizată şi recunoscută internaţional. „În toată istoria pe care eu am parcurs-o la Institut, nu am auzit de aşa ceva. Mă îndoiesc că este de zeci de ani. Personal, nu am întâlnit niciun dans şi nicio melodie care să se asemene cu denumirea de «Dansul pinguinilor»“, declară Speranţa Rădulescu.

Nici Marioara Murărescu, prezentatoarea emisiunii „Tezaur folcloric“, nu a întâlnit nici melodia, nici dansul. „La petreceri există valuri de melodii şi dansuri la modă care se schimbă mereu. Nu sunt familiarizată nici cu noţiunea, nici cu paşii, nici cu melodia. Moda e trecătoare“, spune ea. (Au contribuit: Sînziana Boaru, Dumitriţa Neamţu, Elena Halcu şi Laura Chiva)