Engleza, limba oficială a muzicii româneşti. Despre ce mai cântă artiştii noştri

Alexandra Stan a cântat despre „Mr. Saxobeat“ şi a ajuns numărul 1 în 15 ţări

Piesele dance care au cucerit topurile din ţară şi din străinătate sunt cântate aproape exclusiv în limba engleză. Contează aranjamentul muzical, şi nu textele, chiar dacă uneori versurile sunt incoerente, iar mesajul, inexistent.

De curând, Marinela Niţu anunţa că vrea să se lanseze în muzica de club, gen în care un ritm speculat la timpul lui şi o imagine provocatoare te pot propulsa peste noapte în rândul artiştilor aflaţi pe val. Acum femeie căsătorită, Marinela vrea să mizeze pe ceva mai mult decât nişte superficiale atribute fizice şi vrea să dea „profunzime" muzicii de club cu poezii scrise de „Luceafărul huilei", soţul ei, Miron Cozma.

Ce şanse va avea cuplul de artişti cu versuri precum „Când râzi, iubito, simt cu mare satisfacţie/Cum se învineţeşte ura/Şi cred că îţi imaginezi că şi-ar dori să-mi închidă şi mie gura" în faţa pieselor de club deja consacrate, vom vedea abia când Marinela Niţu îşi va lansa albumul. Până atunci, România şi lumea scutură din „money maker", pe piesa lui DJ Sava şi a Andreei D, şi se mişcă „like a freak" (ca un ciudat - n.r.), după cum cântă Alexandra Stan.

Engleza, limba universală în muzică

Cel mai probabil, expresia „money maker"- care s-ar traduce prin „maşina de făcut bani", de fapt, un sinonim pentru fund - a fost preluată în limbajul urban după ce a fost consacrată de Jennifer Lopez, care a devenit celebră datorită posteriorului ei. În urmă cu câţiva ani, Fizz cânta neaoş: „Dă din chestia aia a ta, toată ziua/Aş vrea să mă joc cu ea, toată noaptea". Astăzi, DJ Sava feat Andreea D & J Yolo spun cam acelaşi lucru în melodia „Money Maker", numai că într-o engleză uşor onomatopeică, pentru mai mult efect. 

„Ai o bombă, fetiţo/O bombă magică/Aşa că  fă-ţi treaba/Dă din chestia aia, din money maker/Fă-o, fă-o, fă bum, bum, bum/Fă-l pe băiatul ăla să simtă zum zum zum/Sus, jos, sus, jos, bum, bum, bum/Fă-l pe băiatul ăla să simtă zum zum zum." Mihai Ristea, unul dintre cei mai apreciaţi producători români, membru al echipei HaHaHa Production, lucrează cu mai mulţi artişti de top din România, printre care Anda Adam („Love On You") şi Andra („Something New", „Telephone").

„Money Maker“, reţeta succesului pentru Andreea D şi DJ Sava

Acesta explică raţiunea pentru care românii, dar nu numai ei, aleg să se exprime artistic în limba engleză. „Engleza este limba universală în domeniul muzical. Dorinţa de a depăşi graniţele este una competitivă, pe care o înţeleg foarte bine", spune acesta. Dar ce e mai important în muzica actuală, din punctul de vedere al consumatorului: melodia sau textul? Depinde de consumator, crede Dana Dorian, director al Companiei de Artişti.

Consumatori diferiţi

„Există melomani care cântă textul, există alţii care cântă onomatopeele. Există public care nu cântă nimic, ci doar dansează pe ritm. Muzica este un act artistic menit să ajungă la public. Depinde de creator la urechile cărui public doreşte să ajungă prin creaţia sa", spune aceasta. Şi Mihai Cristea crede că trebuie făcută o diferenţiere între consumatorii de muzică, precizând că pentru unii sunt foarte importante textul melodiei şi mesajul transmis, în timp ce pentru alţii acestea contează mai puţin sau chiar deloc.

„Muzica hip-hop se va baza mereu pe un text profund, bine construit şi în legătură cu realitatea. Genul dance, aşa cum îl anunţă şi numele, se adresează unui alt public, care, la rândul său, are alte aşteptări: ritm balansat, rapid, versuri mai puţine şi refrene uşor de memorat", spune Ristea. „Personal, nu ţin minte multe melodii dance sau clubbing care să mă fi emoţionat, însă nici nu am această aşteptare. Din moment ce acest gen are ca target cluburile, este de înţeles că accentul e pus pe
instrumental, şi nu pe un mesaj consistent", precizează el.

Cu o imagine şi cu o strategie puse la punct de echipa ei, Inna este o artistă care a devenit rapid un fenomen internaţional. Cântăreaţa a cucerit piaţa muzicală deşi hitul „Hot" era interpretat în „limba Sudoku", după cum scria cotidianul britanic „The Telegraph". Refrenul în engleză era incoerent, însă acest lucru nu a fost un impediment pentru succesul comercial al melodiei. „Succesul Innei este datorat unei strategii bine aplicate. Când o vezi pe Inna «dezabiată» pe coperta unei reviste, nu te mai întrebi în ce limbă cântă", explică Dana Dorian.

„Megahitul «Hot», al Innei, al cărui text suferă într-adevăr de lipsă de coerenţă şi corectitudine gramaticală, a sfidat toate regulile şi a lansat-o într-o carieră greu de comparat cu a altor artişti români. Aceste abateri nu sunt scuzabile, dar milioanele de fani par să nu fie deranjaţi. Succesul în acest domeniu este foarte relativ", spune Mihai Ristea.

Andra, în videoclipul melodiei „Telephone“ Foto: MediaPro Music

Pragmatism sau creaţie?

Alexandra Stan este cel mai nou „produs" românesc exportat cu succes pe piaţa internaţională. Participarea la Festivalul Mamaia, în 2009, la Secţiunea Interpretare cu melodia „Să mori din dragoste rănită" n-a fost tocmai debutul visat de Alexandra. Reprofilată pe genul dance, cu o echipă şi un marketing puternic în spate, Alexandra a făcut primii paşi pe drumul succesului cu melodia „Lollipop". „Mă simt delicioasă când ling acadeaua" , a cântat Alexandra, iar de aici până la cariera internaţională n-a fost decât un pas.

„Mă face să dansez/Mă ridică, mă coboară/Mă face să mă mişc ca o ciudată/Domnul Saxobeat" sună refrenul melodiei „Mr. Saxobeat", numărul unu în peste 15 ţări din toată lumea. Piesa nu încearcă să transmită un mesaj puternic, ci o stare, spune Andrei Nemirschi, managerul Alexandrei Stan şi, totodată, membru al echipei de creaţie a artistei.

Acesta crede că, în genurile dance şi clubbing, aranjamentul muzical primează atât pentru interpret, cât şi pentru consumatorul de muzică.
„Când te duci într-un club, te duci pentru muzică, nu pentru poezie. Muzica ar trebui să creeze o stare. Atunci când am făcut versurile pentru «Mr. Saxobeat» am ţinut cont de câteva lucruri. Am vrut ca Alexandra să fie percepută ca fiind sexy chiar şi fără să o vezi. Am vrut ca melodia să fie veselă, dar să aibă şi ceva «amărui», nu doar să inducă o stare de fericire.

Trebuia să fie un întreg", explică Andrei Nemirschi, care precizează că pachetul muzică-versuri trebuie conceput şi ţinând cont de targetul căruia te adresezi.  „E dificil să faci o chestie care să placă maselor, acest pachet trebuie gândit comercial. Starea pe care o transmite piesa trebuie să se potrivească celui care o va asculta. Eu am încercat tot timpul să aduc pragmatismul în partea asta creativă", mai spune el.

"Când te duci într-un club, te duci pentru muzică, nu pentru poezie.''
Andrei Nemirschi manager Alexandra Stan

Un succes neaşteptat cu un cântec în limba română

Una dintre puţinele piese cântate în limba română lansate în ultimul an, al cărei succes comercial rapid i-a surprins şi pe autorii ei, este „Ne place", a trupei ROA. „În peste 80% din piesele numite Popcorn Euro-Dance Italo Disco se regăsesc aceleaşi puţine cuvinte", ironizează membrii formaţiei versurile hiturilor actuale. „Mesajul semiascuns din versurile piesei «Ne place» e acesta: să nu uiţi de lucrurile simple, să nu uiţi de lucrurile de la care ai plecat. Să nu uiţi de unde ai plecat. Din păcate, memoria pe termen lung joacă feste multor oameni", spune Cezar Stănciulescu, unul dintre membrii formaţiei.

" Nu ţin minte prea multe melodii dance sau clubbing care să mă fi emoţionat, însă nici nu am această aşteptare. "
Mihai Ristea producător

Andra, de la concursuri de creaţie, la dance

Dacă în urmă cu câţiva ani Andra aborda melodii complexe, care câştigau premii în festivaluri (de exemplu „Rămâi cu mine", muzica Adrian Romcescu, text Dana Dorian), în ultima vreme, cântăreaţa s-a reorientat către o zonă mai comercială, cu piese dance şi versuri în engleză. „Am ales să cânt în engleză pentru a ajunge la fanii mei din întreaga lume, dar şi pentru că engleza este limba oficială a muzicii dance", scria Andra pe site-ul ei. Mihai Cristea, care a lansat recent primul său clip, pentru piesa „Sexy Eyes", este cel care a semnat ultimele piese ale Andrei, „Something New" şi „Telephone".

Inspiraţie din viaţă

„Textele mele sunt bazate pe subiecte cotidiene, în care oamenii se pot regăsi cu uşurinţă. Îmi place să cred că sunt şi coerente. Melodia
«Telephone» nu face excepţie. Povestea este una simplă şi foarte prezentă în viaţa oamenilor. Ea face referire la momentul unei despărţiri, când cel care a greşit este părăsit în cel mai rece şi rapid mod, la telefon", spune Mihai, făcând referire la textul cântecului, în care se repetă aproape obsesiv versul „La telefon, telefon, telefon, a spus la revedere, la revedere, la revedere".

Care este însă raţiunea pentru care tot mai mulţi artişti se orientează către genul dance? „Un artist nu trăieşte din premii, ci din popularitate şi concerte. Nici popularitatea, nici concertele nu vin din festivaluri. Există piese de facturi diferite, create pentru scopuri diferite. Andra cântă şi «Telephone», piesă total diferită de «Rămâi cu mine», creată special pentru un impact rapid şi sigur pe posturile de radio.

«Rămâi cu mine» nu a fost o piesă creată pentru o promovare nici măcar întâmplătoare pe posturile private de radio, ci pentru un concurs de creaţie", spune Dana Dorian.„Întâmplarea a făcut ca această piesă, în pofida scepticismului meu, să intre pe mai toate posturile, fără pic de efort. Sunt absolut convinsă că, pe lângă calităţile melodice evidente ale piesei, marele merit îi aparţine Andrei, prin interpretare", conchide ea.

"Un artist nu trăieşte din premii, ci din popularitate şi concerte. Nici popularitatea, nici concertele nu vin din festivaluri.''
Dana Dorian textier