Adevarul.ro

Designerii autohtoni Cătălin Botezatu şi Alexandru Ciucu semnează „colecţii haute couture“, chiar dacă titulatura nu a fost acordată, niciodată, vreunui român. Botezatu şi Ciucu nu ţin cont de reguli. Doina Levintza şi criticii Ovidiu Buta şi Alin Gălăţescu spun că în modă nu este loc de opţiuni personale.

„Fiecare cu adevărul lui" ar suna sintagma după care unii designeri români cu vechime, precum Cătălin Botezatu, dar şi novici în domeniul modei, ca Alexandru Ciucu, îşi promovează colecţiile drept haute couture. „Ego Escape" a fost colecţia de costume „haute couture pentru bărbaţi", lansată în februarie şi semnată de Ciucu, iar „Return to Ra" s-a numit linia dedicată femeilor, a lui Botezatu.

În tot acest timp, în fiecare an la Paris, pot fi văzute colecţii haute couture semnate de casele de modă Chanel, Dior şi Givenchy, care formează trenduri şi revoluţionează arta vestimentaţiei. Spre deosebire de numele autohtone, casele de modă internaţionale şi-au câştigat dreptul de a crea haute couture. Designerii români, în schimb, folosesc acest termen după bunul plac, ca instrument de promovare. 

„Haute culture"

Termenii „couture" (a coase - n.r.) şi „haute" (cu sensul de înaltă croitorie - n.r.) reprezintă conceptul impus de Chambre Syndicale de la Haute Couture Parisienne (Camera sindicală a haute couture-ului parizian - n.r.), începând cu 1868. Haute couture înseamnă
inaccesibil maselor, exclusivism, unicat. Termenul haute-couture este protejat prin lege, ca o specie pe cale de dispariţie, şi nu se asociază oricărui designer.

„Nu oricine are dreptul să creeze haute couture. Nu oricine are dreptul să susţină că face haute couture", spune Doina Levintza. Despre această lume, doamna modei româneşti menţionează că este una exclusivistă, începând cu cei care produc, până la cei care consumă. „Pentru a putea avea menţionat acest termen în numele casei de modă este nevoie de aprobarea Camerei Sindicale din Paris", lămureşte designerul.

În prezent, există doar 12 case de modă cu drepturi depline, adică membri ai Chambre Syndicale de la Haute Couture (Adeline André, Anne Valérie Hash, Chanel, Christian Dior, Christian Lacroix, Dominique Sirop, Franck Sorber, Givenchy, Jean Paul Gaultier, Maurizio Galante, Balenciaga şi Stéphane Rolland), cărora li se adaugă alte patru case cu titlul de membri corespondenţi, respectiv Ellie Saab, Giorgio Armani, Maison Martin Margiela şi Valentino.

„În România, absolut nimeni nu a primit dreptul de a avea în titulatură termenul de haute couture şi nici dreptul de folosi acest termen. Faptul că unii susţin că fac haute couture nu este decât un abuz şi probabil că totul va ţine până în ziua în care se va face o sesizare oficială la Camera Sindicală", spune Doina Levintza.

Designerii români, fără titulatură

„Cât despre aşa numitul haute couture masculin, acesta nu există nicăieri în lume. Conform legislaţiei în domeniu, haute couture-ul este un termen utilizat în exclusivitate pentru creaţiile feminine. Cei care-şi imaginează că este un termen transferabil după bunul plac, nu fac decât să-şi dovedească marea ignoranţă în ceea ce priveşte designul vestimentar", este de părere Levintza.

Două creaţii „haute couture“ semnate Cătălin Botezatu(Foto 1 şi 2) ; Vestimentaţie Chanel (Foto 3) ; Rochie Givenchy (Foto 4)

Analistul de modă Alin Gălăţescu explică şi el de ce niciun designer român nu deţine titulatura. „Este ca un titlu onorific, de genul «Sir». Se obţine ca o expresie a unor merite deosebite confirmate exclusiv de o entitate oficială şi care determină tot, de la utilizarea termenului, până la furnizorii casei, modul de PR şi politicile de vânzări, toate după codul haute couture", explică Gălăţescu. Criticul de modă Ovidiu Buta susţine, la rândul său, că titulatura nu este negociabilă după dispoziţie.

„Termenul haute couture este ca şi Coca-Cola, adică o marcă înregistrată. Şi, cu toate că nu vezi tipărit Coca-Cola pe sucul Lămâiţa, încă poţi vedea termenul haute couture aplicat pe colecţii tip artizanal", spune Buta.

Acesta susţine că eticheta este folosită ca „un fals" în România, pentru a justifica improvizaţiile prezente pe podium. „Două pene pe un voal, prinse cu un nasture la spate reprezintă un model total nepractic şi neplăcut privirii, care este botezat automat haute couture. Este o justificare lamentabilă a unor inepţii vestimentare sau, în unele cazuri, doar o altă formă de epatare", crede criticul de modă.

Buta îşi aminteşte o întâlnire cu Didier Grumbach, preşedintele Camerei Sindicale a Modei de la Paris, cel care atribuie titulatura
haute couture. „I-am comunicat că avem câteva colecţii haute couture la Bucureşti. Râsul lui nebun a fost cel mai bun răspuns primit",
se amuză Ovidiu Buta.

"În România, absolut nimeni nu a primit dreptul de a avea în titulatură termenul de haute couture şi nici dreptul de a folosi acest termen. "
Doina Levintza
designer

Ce înseamnă „croitorie de top"

Majoritatea condiţiilor impuse de regulamentul Camerei Sindicale sunt ţinute în secret. Sunt cunoscute doar câteva cerinţe minime: prestigiul brandului care aspiră la acest titlu, deschiderea unui atelier la Paris cu minimum 20 de angajaţi şi două show-uri pe an, la Săptămâna Modei.

Hainele haute couture nu se comercializează şi nu sunt destinate publicului larg, ci unei clientele exclusiviste, dispusă să plătească preţuri începând de la 30.000 de euro până la sume cu şase zerouri pentru o piesă vestimentară. În lume există în jur de 3.000 de clienţi ai hainelor haute couture.

Botezatu şi Ciucu fac ce n-a văzut Parisul

Ciucu, „croitoraşul cel viteaz“

Cătălin Botezatu susţine că nu există „reguli scrise care trebuie respectate". Titulatura poate fi interpretată „în fel şi chip", pentru că haute couture se referă la „tehnologie avansată, manualitate, materiale preţioase, creaţie în adevăratul sens al cuvântului".

Bote spune că cei care-i urmăresc colecţiile le cataloghează drept haute couture, dar el însuşi are o secţiune specială dedicată „înaltei croitorii" chiar pe site-ul personal. „Designerul poate să facă haute couture. John Galliano este designer şi face haute couture. Dacă inventezi, poţi să faci ce vrei", crede Botezatu.

Rebel fără cauză

Nici Alexandru Ciucu nu acceptă faptul că haute couture fac doar creatorii de modă învestiţi cu acest drept: „Am considerat că ceea ce fac e haute couture pentru că am simţit nevoia să ies din costumul clasic. Drept pentru care am primit criticile de rigoare".

Proaspătul designer, deja admonestat pentru colecţia sa, cunoaşte părerile specialiştilor, dar nu este de acord cu ele. „Nu ţin la regulile astea şi nu-mi doresc să fac parte dintr-un for de acest gen. Nu cred că există haute couture doar la Paris", susţine el.

Deşi ştie că titulatura

haute couture nu se aplică liniilor masculine, designerul dă timpul înapoi: „Aşa este, nu există haute couture masculin, aşa cum nu exista haute couture nici la femei, până când a fost inventat", spune el.