Adevarul.ro

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

«Cum se tratează osteonecroza?»

Fiul meu, în vârstă de 42 ani, a fost diagnosticat în luna noiembrie 2009 cu osteonecroză aseptică (avasculară) cap femural stadiul II. Boala a început să se manifeste la sfârşitul lunii octombrie 2009, când au apărut durerile în dreptul şoldului. Până în prezent, a urmat un tratament cu Tramatol, Fosavance, Dona şi Nexium. La noi în ţară se poate trata această afecţiune fără a fi nevoie de o intervenţie chirurgicală? Magda Neacşu, Brăila

Tratamentul urmat de fiul dvs. este unul bun şi poate asigura amânarea intervenţiei chirurgicale pentru un timp. Totuşi, medicaţia suplineşte doar parţial faptul că, într-o anumită zonă, capul femurului nu mai este irigat cu sânge, deci nu mai are şansa de a fi hrănit şi se deteriorează ireversibil. Chiar şi fizioterapia, laserterapia sau gimnastica medicală pot doar să amâne intervenţia. Pe de altă parte, toate acestea la un loc pot diminua deteriorarea, o pot limita, dar nu o vindecă. Sfatul meu este ca fiul dvs. să mai consulte un ortoped sau să se programeze la o consultaţie pentru a vedea şi rezultatele examenelor efectuate.

Dr. Georgiana-Ozana Tache medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală

«Gastroduodenita se vindecă uşor?»

De opt luni sufăr de gastroduodenită cronică. Diagnosticul a fost stabilit în urmă cu cinci luni prin radioscopie gastro-duodenală baritată. Am avut şi Helicobacter pylori, dar am urmat un tratament cu antibiotice, care a dat rezultate bune. În prezent, iau Omeran şi am început o cură cu cartof crud amestecat cu miere, dimineaţa pe stomacul gol. Am încercat şi alte tratamente naturiste, dar tot rău m-am simţit. Urmez un regim alimentar strict, dar fumez cam 9-10 ţigări pe zi şi beau două cafele mici. Dacă ţin regim alimentar şi iau tratament, am şanse ca boala să se vindece în curând? Ulterior voi putea mânca orice? Cristina Stancu, Iaşi

Există şanse să vă vindecaţi într-un timp relativ scurt. Condiţia este să renunţaţi la fumat şi, dacă totuşi continuaţi să beţi cafea, trebuie să fie preparată la filtru. De asemenea, este indicat să luaţi pe termen lung probiotice atât sub formă de iaurt natural cu bifidus, cât şi suplimente alimentare cu probiotice în capsule sau gelule. Mestecaţi bine mâncarea şi staţi liniştită la masă. Micul dejun trebuie să fie consistent, încercaţi să asociaţi corect alimentele şi să mâncaţi fructe doar între mese. Evitaţi sedentarismul, alimentele ce conţin conservanţi sau aditivi alimentari, precum şi sucurile carbogazoase. Fiţi atentă la reacţiile pe care le aveţi după ce mâncaţi anumite alimente, eliminaţi-le pe cele care vă fac rău şi înlocuiţi-le cu altele din aceeaşi clasă.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercetări Alimentare,Bucureşti

«Văd un punct alb în colţul ochiului»

De multe ori, atunci când mă trezesc, fie dimineaţa, fie în cursul nopţii, văd în colţul extern al ochiului ceva alb, de mărimea unui bob de grâu. Acest lucru se întâmplă de mai multă vreme şi a început să mă îngrijoreze din ce în ce mai tare. Vă rog să-mi spuneţi care ar putea fi cauza acestei probleme şi cât de gravă este situaţia. Ce investigaţii medicale ar trebui să fac şi ce ar presupune tratamentul? Florin, Constanţa

Din păcate, nu mi-aţi dat mai multe detalii ca să vă pot da un răspuns exact. Aparent aţi putea avea puţină secreţie în unghiul extern al ochiului, acesta putând fi semnul unei conjunctivite. Totuşi, afecţiunea este însoţită de obicei şi de alte simptome: senzaţie de nisip în ochi, uneori mâncărime şi înroşirea ochiului. Sau poate fi un orgelet intern (urcior), însă şi acesta este asociat cu o uşoară durere la nivelul pleoapei şi roşeaţă locală. De asemenea, poate fi vorba şi de concreţiuni calcare conjunctivale - mici depozite la nivelul glandelor conjunctivale care dau senzaţia de corp străin. Pentru a stabili un diagnostic de certitudine şi un tratament cât mai corect vă sfătuiesc să faceţi un consult oftalmologic.

Dr. Adina Grigorescu medic specialist oftalmolog

«Am o excrescenţă în zona genitală»

De trei ani, mi-a crescut în zona intimă, în partea exterioară a labiei, o cărniţă care atârnă. Anul trecut, am făcut un consult ginecologic şi medicul mi-a spus că nu e nimic îngrijorător. Ce ar putea să fie? Precizez că nu am făcut niciun avort, nu am copii şi nici vreo boală genitală. Această excrescenţă arată mai degrabă ca o boabă de strugure stafidită şi nu a crescut deloc în ultimii doi ani. Amelia Zamfir, Bucureşti

Din descrierile dvs., este vorba cel mai probabil de un papillom cutanat. Mai exact, de o viroză cutanată determinată de anumite tipuri de virusuri din clasa Human Papilloma Virus (HPV). Tratamentele care dau cele mai bune rezultate sunt electroexcizia sau electrocauterizarea. Pentru a confirma diagnostul şi pentru a stabili conduita terapeutică cea mai potrivită, sfatul meu este să consultaţi încă o dată medicul ginecolog pentru analize. Pentru extirparea excrescenţei, vă puteţi adresa şi unui medic dermatolog sau chirurg plastician.

Dr. Alexandra Crişan medic primar obstetrică-ginecologie Spitalul Clinic Filantropia

«Fiica mea are alergie la medicamente»

Fata mea are 19 ani şi face alergie la medicamente. În 2006 i s-au făcut teste (TTL) la antibiotice, iar în 2007 a făcut alte teste la anestezice (xilină, ubistesin, scandonest, pavulon, fentanyl) şi la Ketonal. Rezultatul a fost că fiica mea este alergică la toate.

Medicii ne-au spus că nu trebuie să le ia şi că nu există un tratament pentru această problemă. La alte medicamente nu i s-au făcut teste, dar au fost efectuate mai multe probe ventilatorii şi toate au ieşit normale. Reacţiile alergice au început prin anul 1999-2000, iar înainte nu am observat erupţii din cauza lor. Ce mă sfătuiţi să fac? Carmen Matache, Arad

Reacţiile adverse medicamentoase etichetate ca şi „alergice" implică un răspuns imun nepotrivit al organismului la contactul cu o substanţă medicamentoasă, răspuns ce poate avea la bază mai multe tipuri de mecanisme. Testul de transformare limfoblastică (TTL) la medicamente este un test util, dar sensibilitatea şi specificitatea variază în funcţie de tipul de reacţie şi de medicamentul studiat. Acest test trebuie corelat şi cu alte investigaţii, cum ar fi testarea cutanată alergologică şi testul de provocare.

În cazul fiicei dvs., ar fi fost necesar să cunoaştem rezultatele investigaţiilor, dar şi manifestările ei clinice. Soluţia într-un astfel de context nu este aceea de evitare a oricărui tratament sau intervenţii, ci reevaluarea alergologică înainte de iniţierea unei terapii nou recomandate.

Dr. Camelia Berghea medic primar alergologie-imunologie clinică Spitalul clinic de psihiatrie „Alexandru Obregia"