«Persoanele cu tendinţe sinucigaşe au un comportament specific?»

Persoana care se gândeşte la suicid are un comportament care îi pune în gardă pe cei din jur

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

În ultima vreme, sora mea, în vârstă de 28 de ani, are un comportament ciudat. În primul rând, este tot timpul apatică, stă mult timp închisă în camera ei (stăm împreună cu chirie) şi nu are poftă de mâncare. Deşi este o fire veselă, în ultima vreme nu mai zâmbeşte, iar atunci când o întreb ce se întâmplă cu ea îmi răspunde că este stresată şi obosită. Am întrebat-o pe colega ei de serviciu, care îi este şi prietenă, dacă în ultima vreme a observat o schimbare în comportamentul ei şi mi-a spus că, în aparenţă, este bine. Este posibil să aibă gânduri sinucigaşe?  A. R., Slobozia

Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

În general, persoana care se gândeşte la suicid are un comportament care îi pune în gardă pe cei din jur, însă aceasta nu este o regulă. O persoană cu gânduri sinucigaşe este deprimată şi lipsită de putere. Atunci când se vorbeşte de planuri de viitor, o astfel de persoană evită să participe la discuţii sau face remarci privind inutilitatea lor. Este posibil ca gândurile de suicid să fie însoţite de planuri de suicid. În acest caz, prin discursul său, persoana poate să sugereze faptul că ştie cum să iasă din situaţia asta. De asemenea, există cazuri în care persoana mărturiseşte direct aceste gânduri, mai ales dacă vrea să lupte împotriva lor şi nu ştie cum.

«Care sunt procedurile recomandate în primele ore după infarct?»

Tatăl meu are 76 de ani. În urma unui control de rutină, medicul i-a spus că, în orice moment, poate suferi un infarct, din cauza vârstei înaintate. Ce proceduri se fac în primele ore după infarct? Ileana, Bucureşti

Prof. dr. Doina Dimulescu
medic specialist cardiolog Spitalul Elias, Bucureşti

Anul trecut, a demarat Programul Naţional de Angioplastie în Infarct. Aceasta înseamnă că persoana care suferă un infarct poate beneficia din primele ore de la accident de reperfuzare prin angioplastie. Mai exact, prin artera piciorului se introduce un cateter în care există un fir prevăzut la capăt cu un balonaş. Odată ajuns în artera coronară, balonaşul este umflat pentru a lărgi vasul şi rămâne fixat pe pereţii acestuia, menţinându-l deschis. Angioplastia de urgenţă se aplică în centrele din Bucureşti (Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu", Spitalul Militar, Spitalul de Urgenţă Floreasca şi Spitalul Universitar de Urgenţă), din Târgu Mureş, Timişoara, Iaşi şi din
Cluj-Napoca. Şansele de recuperare în urma unui infarct sunt mari doar dacă se acţionează în circa 12 ore de la primele simptome de boală. Persoanele care se află la risc trebuie să recunoască semnele de debut ale unui infarct. Factorii de risc cei mai frecvenţi sunt: nivelul ridicat al colesterolului, fumatul, vârsta înaintată şi sedentarismul.

«Risc să fac cancer pulmonar?»

Fumez de peste 35 de ani. Săptămâna trecută am făcut o radiografie pulmonară şi medicul a rămas surprins, deoarece starea plămânilor nu indica faptul că sunt fumător înrăit. În aceste condiţii, mai am risc de cancer pulmonar? Istrate Dorel, Medgidia

Prof. dr. Florin Mihălţan
preşedintele Societăţii Române  de Pneumologie

Atât cancerul bronho-pulmonar, cât şi emfizemul pulmonar sunt boli ascunse. În ceea ce priveşte cancerul bronho-pulmonar, în cele mai multe cazuri, imaginile de pe filmele radiologice sunt surprinse în stadiul tardiv al bolii. La emfizem, în schimb, radiografia poate fi aparent normală. Dacă doriţi să aveţi o bătraneţe liniştită şi fără suferinţe secundare, vă sfătuiesc să faceţi o spirometrie şi să întrerupeţi fumatul. Urmările sunt semnificative şi vă pot afecta iremediabil starea de sănătate dacă nu veţi renunţa la acest obicei nociv.

«Mă balonez des. Care ar putea fi cauza?»

De circa un an, mă confrunt zilnic cu episoade de baloare. De fapt, am observat că mă balonez indiferent de alimentul pe care îl mănânc sau dacă, pur şi simplu, beau apă. Am încercat diferite remedii, de exemplu, cărbunii medicinali, însă fără rezultate. De ce mă balonez? Aura, Satu-Mare

Prof. dr. Carol Stanciu
medic primar gastroenterolog

Balonarea este o senzaţie generată de acumulările de gaze de la nivelul intestinului subţire şi mai puţin de la nivelul colonului şi de la nivelul stomacului. Însă balonarea nu apare din cauza gazului acumulat în acea zonă, ci din cauza deficienţelor în ceea ce priveşte circulaţia lui prin segmentul respectiv. Dacă aveţi până în 40 de ani, balonarea apare din cauza tulburărilor funcţionale digestive, precum sindromul de intestin iritabil. Dacă aveţi peste 40 de ani, cauza poate fi mai profundă şi, în astfel de situaţii, se recomandă sfatul medicului. Vă recomand să respectaţi cele trei mese principale şi să nu vă impuneţi restricţii alimentare severe. În caz contrar, simptomatologia se poate agrava. Vă recomand trimebutina şi mebeverina care uniformizează mişcarea musculaturii netede a tubului digestiv.

«Ce sunt alimentele funcţionale?»

Problemele pe care le-am avut în ultima vreme au determinat un nivel crescut al cortizolului (hormon al stresului) în sânge. Medicul mi-a dat câteva indicaţii pentru a face faţă stresului mai uşor, iar una dintre ele face referire la introducerea alimentelor funcţionale în dietă. Ce sunt acestea?  Geta, sat. Traian, Ialomiţa

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
directorul Institutului  de Cercetări Alimentare din Bucureşti

În principiu, alimentele funcţionale nu pot fi definite. Însă, există o varietate de produse alimentare care pot fi caracterizate drept funcţionale. Acestea conţin nutrienţi sau non-nutrienţi care influenţează diferite funcţii ale organismului responsabile de starea de bine. În categoria alimentelor funcţionale intră: alimentele naturale (una dintre componente a fost îmbogăţită natural, în condiţii speciale de creştere), alimentele în care s-au adăugat diferite substanţe benefice funcţiei intestinelor (de exemplu, probioticele folosite la fabricarea iaurtului), alimente din care au fost extrase componentele cu efect negativ asupra sănătăţii (de exemplu, extragerea grăsimilor saturate) şi alimente în care biodisponibilitatea unuia sau mai multor componente a fost mărită pentru a permite astfel o înaltă absorbţie a nutrienţilor. Într-adevăr, alimentele funcţionale reduc riscul de îmbolnăvire, reglează procesele metabolice din organism şi îmbunătăţesc funcţia cardiovasculară şi starea psihică.