„Micul ecran este răufăcător în viaţa copilului“
0
Medicul Rodica Nanu spune că televizorul modifică funcţionalitatea creierului şi favorizează violenţa.
A fost medic pe vremea când mamele nu-şi hrăneau copiii cu lapte praf şi când nu existau pamperşi. Continuă să consulte copii şi în zilele noastre, în care mulţi părinţi îşi duc odraslele la fast-food şi le uită în faţa televizorului. Medicul Rodica Nanu spune că „meseria" de părinte a devenit din ce în ce mai grea de-a lungul timpului, cu atâtea tentaţii şi cu atâtea pericole ce-i pândesc pe cei mici.
„Weekend Adevărul": Care credeţi că sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac proaspeţii părinţi?
Dr. Rodica Nanu: Înţărcarea timpurie, diversificarea precoce - din păcate, îndemnaţi uneori şi de medici -, administrarea de medicamente fără a fi recomandate de medic. Încă dăinuie concepţia că un copil cu 38,5 de grade Celsius sau un copil cu diaree are nevoie de antibiotic. Majoritatea diareilor sunt virale, deci nu are sens să dai copilului antibiotic. O altă greşeală ar fi aceea că părinţii nu-şi scot copiii la aer. Plimbările le fac bine bebeluşilor. Oamenii au teama asta de aer, de curent. De-asta se îmbolnăvesc la grădiniţă copiii. Foarte mulţi cred că nu e bine să-i faci baie bebeluşului dacă are febră. Nu-i adevărat, baia este ca un tratament.
Obiceiul înfofolitului mai există printre mămici?
Da, dar multe au ieşit din ţară şi au văzut că în Vest nu se procedează aşa. Slavă Domnului că a apărut aşa-numitul pampers - chilot impermeabil se numeşte de fapt - că altfel continuau să-i lege de picioare. Obiceiul acesta le provoca bebeluşilor rahitism şi nu făcea decât să favorizeze strâmbarea picioarelor.
De ce nu este bine să le dăm bebeluşilor lapte de vacă?
Pentru că laptele de vacă este lăsat de Dumnezeu pentru viţel. El nu se potriveşte nevoilor de creştere ale omului, pentru că are o cantitate foarte mare de proteine, sodiu foarte mult şi nutrienţi în proporţii diferite de cele necesare bebeluşului. S-a constatat că mulţi copii au făcut hemoragii digestive după consumul de lapte de vacă. Puţină lume îşi aduce aminte cât de mare era mortalitatea infantilă când se dădea copiilor lapte de vacă şi cât de mulţi aveau diarei prelungite. Ei făceau şi hemoragii digestive, pe care nu le vedeai, pentru că majoritatea sunt microscopice. Nu le vedeai decât dacă le făceai copiilor un examen special de scaun. Copiii deveneau anemici şi scădeau în greutate din cauza asta.
Ce alimente nu ar trebui să se găsească sub nicio formă în alimentaţia copilului până la vârsta de un an?
În primul rând, nimic cu sare adăugată. Toate alimentele au o cantitate suficientă de sodiu pentru copil. Către un an i se poate da puţină telemea nesărată şi puţin caşcaval. Până la această vârstă nu este bine să mănânce nici albuş de ou, miere, lapte de vacă şi fructe alergizante, cum ar fi kiwi, căpşunile, zmeura şi fragii. Către un an, mai exact în intervalul 11-13 luni, pot fi introduse treptat, în cantitate mică şi cu multă prudenţă.
Ce se întâmplă cu copilul care mănâncă de la fast-food?
Devine predispus la obezitate şi se creează condiţiile pentru apariţia unui dezechilibru al grăsimilor din sânge şi pentru diabet zaharat. Au apărut din ce în ce mai mulţi copii cu colesterolul mare şi din ce în ce mai mulţi copii obezi. Una dintre cauze este alimentaţia de tip fast-food. Am văzut adolescenţii cu hemoragii digestive. Ele provoacă anemie şi deteriorează o parte a intestinului gros. Se ajunge uneori la intervenţii chirurgicale.
Care a fost vârsta cea mai mică la care aţi depistat un nivel crescut al colesterolului „rău"?
Cam trei ani. Copilul avea o valoare a colesterolului de 250 mg. În trecut, colesterolul nu era aşa o problemă.
O alimentaţie dezechilibrată poate să favorizeze în timp cancerul la copii?
Cancerul de intestin sigur da. Mâncarea nesănătoasă, dezechilibrată nutriţional, cu adaosul acelui drog care se numeşte glutamat de sodiu şi cu benzoatul de sodiu, care se găseşte în toate băuturile şi care este recunoscut drept cancerigen, evident că poate favoriza cancerul. Pe lângă cancerul de colon, cel de creier se pare că a devenit şi el mai frecvent la copii şi la adolescenţi.
La bolile acestea contribuie şi sedentarismul.
Da, mişcarea este aproape absentă la foarte mulţi copii. Sunt atraşi prea mult de calculator şi de televizor, plus că nu prea mai au unde să se joace. Copiii de la bloc nu se mai joacă în faţa blocului, pentru că a devenit periculos: maşini care circulă cu viteză, motociclete...
Cum se dezvoltă un copil pe care părinţii îl „uită" în faţa televizorului?
Micul ecran este răufăcător în viaţa copilului. El modifică funcţionalitatea emisferelor cerebrale în aşa fel încât ajunge să dezvolte violenţa. Plus că multe dintre desenele animate şi dintre jocurile video sunt violente. Nevinovatul „Tom şi Jerry" are sute de scene de violenţă, aşa încât sigur televizorul nu-i face bine copilului. Limbajul lui este mai sărac, vorbeşte mai greu...
Vă spun des părinţii care vin la dumneavoastră: „Am citit pe Internet că..."?
E, ba bine că nu! Citesc pe forumuri, dar eu încerc să le explic că ce i s-a întâmplat lui X şi cum a procedat nu înseamnă că este potrivit şi pentru alţi părinţi. Normal este să ai încredere în medicul copilului şi să te sfătuieşti cu el în absolut orice.
Dar de multe ori medicii, mai ales cei din sistemul public, nu au timp să explice în detaliu sau părinţii nu-şi amintesc pe moment să întrebe anumite lucruri.
Într-adevăr, nu întotdeauna medicii au timp. Unii părinţi vin cu lista de întrebări. Acum 30 de ani, eram întrebată de părinţi cum să facă brânza de vaci sau piureul. În ianuarie sau februarie '90, un părinte m-a întrebat dacă este bun kiwi pentru copilul lui. Eu nu ştiam atunci ce este. Acum, bogăţia de informaţii şi posibilităţile sunt mult mai mari şi din cauza asta părinţii ajung să facă schimb de informaţii pe forumuri. În afara discuţiilor cu medicul copilului, eu mai recomand câteva cărţi. Dar este destul de greu să găseşti o carte bună. „Mama şi copilul" este în continuare o carte bună, dacă o mai găseşte cineva.
La grădiniţă există astăzi tot felul de cursuri opţionale, iar părinţii îşi înscriu copiii la trei-patru deodată uneori. Ce credeţi despre asta?
Nu trebuie să meargă la toate. Părintele ar trebui să încerce să descopere dorinţele şi abilităţile copilului înainte ca acesta să meargă la grădiniţă. În funcţie de ce i se potriveşte, trebuie alese cursurile. Dacă mama şi-a dorit să fie balerină, nu ar trebui să-şi ducă fiica la balet decât dacă ea chiar are aptitudini. Orice faci pentru copil, este bine să-l întrebi şi pe el ce-şi doreşte, să-l laşi să se manifeste. Dacă nu ai reuşit să-ţi dai totuşi seama ce abilităţi are, încerci să-l duci la un curs şi dacă vine entuziasmat înseamnă că i se potriveşte. Dacă nu - încerci altceva. Cred că două opţionale ar fi suficiente la grădiniţă. Dacă se poate, unul dintre cursuri să fie pentru dezvoltarea aptitudinilor fizice. Poţi să alegi, de exemplu, înot şi o limbă străină. Mai sunt şi copii supradotaţi, care fac două sporturi şi o limbă străină pe lângă.
Cât de important este ca părinţii să se joace cu copiii, indiferent de vârstă?
Este foarte important. Viaţa copilului mic este jocul, iar părinţii pot relaţiona cu el prin intermediul jocului şi-i mai pot introduce nişte noţiuni cu această ocazie.
Sunt copiii de azi, cel puţin cei micuţi, mai isteţi decât generaţiile anterioare?
Nici vorbă. Au informaţie mai multă astăzi şi de alt tip. Copiii de astăzi nu mai ştiu să se joace „Ţurca" sau „Ţară, ţară, vrem ostaşi!", dar ştiu să se joace pe calculator. Ei împrumută multe informaţii de la desenele animate sau din filme.
Este mai greu să fii părinte astăzi?
Sigur este mai greu, pentru că există numeroase tentaţii de care copilul trebuie ferit: televizorul şi calculatorul - de unde învaţă violenţa - etnobotanicele şi alte droguri, fast-foodul. Este foarte complicat să fii părinte în ziua de azi. Astăzi, copiii sunt expuşi unor pericole care nu prea existau pe vremea noastră. Eu le spun părinţilor: „Copiii de acum au mai multe probleme decât cei din vremea voastră". Ei sunt mai agresaţi decât generaţiile anterioare. Trebuie să-i ferim de mai multe lucruri astăzi. Şi foarte mulţi nu ştiu să se apere de agresiuni. Ei trebuie învăţaţi că nu trebuie să se ducă dacă cineva îi invită într-o maşină sau că nu trebuie să permită să fie atins în anumite zone ale corpului.
Ce perioadă a dezvoltării copiilor creează cele mai multe probleme părinţilor?
Adolescenţa, fără îndoială.
Mai grea decât perioada în care sunt bebeluşi?
În mod sigur. Furtuna hormonală care apare în adolescenţă le provoacă tulburări de comportament. Dacă relaţia cu părinţii nu a fost una foarte strânsă până atunci, problemele vor fi şi mai mari.
"Copiii de astăzi nu mai ştiu să se joace «Ţurca» sau «Ţară, ţară, vrem ostaşi!», dar ştiu să se joace pe calculator. Ei împrumută multe informaţii de la desenele animate sau din filme."
"Copiii de acum nu mai ies cu bicicleta în parc, ci se întâlnesc şi stau de vorbă pe o bancă."
"Astăzi, copiii sunt expuşi unor pericole care nu prea existau pe vremea noastră."
A fost consultant UNICEF
Numele:
Rodica Nanu
Data şi locul naşterii:
11 aprilie 1942, Piteşti
Studiile şi cariera:
- medic primar pediatru
- absolventă a Facultăţii de Pediatrie din Bucureşti în anul 1965
- a lucrat în cadrul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" (IOMC), din Bucureşti, din 1970 şi până în 2006
- a fost secretar ştiinţific al IOMC (funcţie echivalentă celei de director ştiinţific)
- a fost consultant UNICEF pe probleme de nutriţie
- în prezent, este medic pediatru în cadrul unei clinici private
- Locuieşte în: Bucureşti
„Copiii alăptaţi au un potenţial intelectual mai mare"
Dumneavoastră militaţi pentru alăptare şi aş vrea să explicaţi, chiar dacă o faceţi pentru a 100-a oară, de ce este ea importantă.
Cred că de mii de ori am explicat lucrul ăsta pentru mame. Alăptarea este deosebit de benefică pentru că laptele matern are ingrediente proprii speciei umane. El conţine anticorpi faţă de bolile pe care mama le-a avut, factori de creştere şi, în plus, alăptarea este foarte comodă şi ieftină. Dar asta în ultimul rând. Otita, diareea şi bolile pulmonare sunt întâlnite mult mai rar la copiii alăptaţi. Se mai spune că acei copii care au fost alăptaţi au un potenţial intelectual mai mare. Încă un lucru interesant: delincvenţa juvenilă a devenit mult mai frecventă când s-a renunţat la alăptare în unele state, odată cu dezvoltarea industriei de lapte formulă, când foarte multe mame au renunţat la alăptare din comoditate.
Care ar putea fi explicaţia?
Că este mai slabă relaţia cu mama, cu familia. Înstrăinarea aceasta duce la delincvenţă.
Alăptarea aduce avantaje şi pentru proaspetele mămici.
Da, le ajută să slăbească mai repede. Dar chiar şi aşa, ele trebuie să aibă grijă la alimentaţie, la obiceiuri şi în niciun caz să nu mănânce pentru doi. Revenind la beneficiile alăptării, mamele care-şi hrănesc bebeluşii la sân au un risc mai mic de cancer de sân şi de uter. Şi osteoporoza este mult mai rară la ele.
Până la ce vârstă este bine să fie alăptat un bebeluş?
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă, adică hrănirea bebeluşului numai cu lapte matern, fără apă sau ceai, până în jurul vârstei de 6 luni, mai exact - 17 săptămâni. Există şi opinii contra, care spun că, până acum câteva decenii, recomandarea era ca alăptarea să se facă până la vârsta de 3 luni şi că ea s-a extins astăzi pentru copiii din Africa de Sud. Nu este aşa. Începerea diversificării în jurul vârstei de 3-4 luni a fost o încercare făcută în Statele Unite, în anii '60. După două-trei decenii, s-a constatat că generaţiile de copii hrăniţi la sân conform acelei recomandări au fost mai predispuse la alergii şi la tulburări digestive de tip colon iritabil. Copiii alăptaţi exclusiv până la şase luni şi care beneficiază de laptele matern până la 2-3 ani au şansa să fie mai sănătoşi decât cei care nu au fost alăptaţi.
Cât de mult depinde apariţia colicilor de alimentaţia mamei?
Nu este adevărată ideea aceea că nu ar trebui să mănânce varză, fasole şi alte vegetale cu fibre, pentru că acestea ar produce colici copiilor. Ele sunt provocate extrem de rar de excesul de fibre din alimentaţia mamei. Ar însemna ca ea să mănânce dimineaţa fasole bătută, la prânz - varză călită şi seara - mâncare cu praz, toate astea cu pâine graham. Aşa, într-adevăr, copilul va face colici. În cantităţi echilibrate, nu există acest risc.
Există şi alte mituri, cum ar fi acela că berea stimulează lactaţia. Este adevărat?
Nu, berea nu favorizează producerea de lapte. Ea este un lichid, iar lichidele în sine stimulează lactaţia. O femeie care alăptează are nevoie să bea doi litri şi jumătate - trei pe zi.
Acum, că a venit vara, este cu atât mai importantă hidratarea.
Când este caniculă, trebuie chiar să depăşească această cantitate. Lichidele trebuie însă bine alese: apă, suc din fructe proaspete, ceai de chimen sau de anason, care o ajută să aibă o lactaţie mai mare. Mai există la Plafar diverse ceaiuri care cresc secreţia de lapte. Dacă au poftă, mamele care alăptează pot bea din când în când şi un pahar de 150 ml de bere cu alcool.
Şi apa? De care?
Apa de la robinet, cel puţin cea din Bucureşti, este curată, dar depinde şi care este situaţia ţevilor din clădire. Eu beau numai de la robinet, dar astăzi nu am băut, pentru că era galbenă. Dacă mamelor le este teamă totuşi să bea de la robinet sau au constatat că este ceva în neregulă cu ea, pot să o filtreze şi este foarte bună.
Sau pot să o fiarbă.
Nu ajută cu nimic. Prin fierbere omori microbii. Eventual, pentru că dacă nu fierbi 15 minute, nu ai făcut nimic. În schimb, metalele din apă, cum este rugina, nu le poţi elimina prin fierbere. Dacă mamele care alăptează optează pentru apa minerală, trebuie să aleagă apa plată, nu carbogazoasă, şi care să aibă puţin sodiu. Sunt de preferat apele minerale plate cu sodiu sub un miligram la litru.
Dar bebeluşului de când îi putem da apă?
După ce începem diversificarea. Chiar dacă este hrănit la biberon, cu lapte formulă, nu este nevoie să-i dăm supliment de apă. Când începem să-i dăm alimente mai solide, trebuie să-i dăm şi apă, dar tot cu puţin sodiu.
De ce nu este bine să le dăm mult sodiu?
Pentru că rinichii bebeluşului nu sunt încă bine dezvoltaţi, iar prea mult sodiu poate cauza boli renale, hipertensiune şi ateromatoză (n. r. - blocarea vaselor de sânge cu depuneri de colesterol) mai târziu. Există un studiu făcut pe o populaţie de pe o insuliţă din Oceanul Pacific unde toată apa era sărată. Media de vârstă era de 35 de ani acolo. Decedau din cauza hipertensiunii şi accidentelor cerebrale.
Ce nevoi speciale au bebeluşii şi copiii în acest anotimp?
În primul rând, să fie bine hidrataţi. Apoi, părinţii să nu-i ţină în soare. Nu au nevoie de creme de protecţie solară decât în cazul în care au aluniţe sau dacă merg la mare. Este bine să aibă capul acoperit şi haine de culoare deschisă.
"Otita, diareea şi bolile pulmonare sunt întâlnite mult mai rar la copiii alăptaţi."
"Mamele care-şi hrănesc bebeluşii la sân au un risc mai mic de cancer de sân şi de uter."
Se încarcă comentariile...
