«De ce apar pofta de dulce şi de sărat?»

De ce apar pofta de dulce şi de sărat?

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

«De ce apar pofta de dulce şi de sărat?»

Am 43 de ani şi am perioade când poftesc la dulciuri, dar şi zile în care aş mânca numai alimente sărate. Una dintre prietenele mele mi-a spus că acest lucru este urmarea scăderii ratei metabolismului. Ce pot face pentru a nu mai mânca atâtea dulciuri, deoarece am luat deja patru kilograme în greutate? Pofta de sărat ce cauze are? Cristina M., Vicovul de Sus

Adrian Copcea
medic specialist diabet, boli metabolice şi nutriţie

Pofta permanentă de dulce şi de alimente sărate este semnul unei alimentaţii dezechilibrate, cu mese neregulate şi fără mic dejun. Din această cauză, în organism apare un dezechilibru al insulinei, al leptinei şi al grelinei. Soluţia pentru acest tipar hormonal constă în stabilirea unui program cu mese la ore fixe. În plus, se recomandă practicarea unei activităţi fizice, de cel puţin trei ori pe săptămână, câte 30 de minute. Pofta de dulce poate fi combătută prin alegerea unor deserturi potrivite. De exemplu: două cupe de îngheţată ori 20 g de ciocolată (două pătrăţele) sau un baton de cereale. În ceea ce priveşte dulciurile pe bază de îndulcitori artificiali, se recomandă precauţie, deoarece determină o creştere în greutate similară dulciurilor pe bază de zahăr.

«Nu reuşesc să rămân însărcinată»

Am 35 de ani şi de circa şase luni încerc să rămân însărcinată. În urma unui set de analize, am aflat că atât eu, cât şi soţul meu suntem infectaţi cu bacteria ureaplasma. Am făcut tratament şi am reuşit să o eliminăm. Medicul care ne are sub supraveghere a spus că nu înţelege care este cauza pentru care nu reuşim să concepem, deoarece analizele medicale nu indică nicio problemă de sănătate. Ce opţiuni avem pentru a rămâne însărcinată? Crina, Sibiu

Conf. dr. Ciprian Pop Began
medic specialist obstetrică-ginecologie Spitalul de Urgenţă „Elias" Bucureşti

Diagnosticul de infertilitate se pune atunci când un cuplu nu reuşeşte să conceapă timp de un an (după unii medici, perioada de încercare se poate întinde pe doi ani). Pentru a stabili cauzele eşecului reproducerii, sunt necesare examinări clinice complete şi efectuarea unei anamneze amănunţite privind istoricul medical al cuplului şi al familiei. Se vor analiza secreţiile vaginale şi se va realiza testul Papanicolau şi sumarul de urină (infecţiile genitale pot determina sterilitate prin diverse mecanisme). Pentru analiza integrităţii structurale a componentelor implicate în procesul de reproducere, se vor efectua următoarele teste: ecografie, histerosalpingografie (oferă imagini radiografice despre cavitatea uterină şi gradul de permeabilitate a trompelor uterine), histeroscopie şi laparoscopie. Analiza funcţionalităţii aparatului reproducător se va face în urma dozării hormonilor sexuali şi testelor inflamatorii. În plus, soţul dumneavoastră va trebui să efectueze o spermogramă.

«Copilul meu are nevoie de implant cohlear?»

Am un copil în vârstă de şapte luni, care a fost diagnosticat cu hipoacuzie severă. Medicii ne-au spus că auzul poate fi recuperat şi ne-au recomandat implantul cohlear. Unde se face un astfel de implant şi ce riscuri implică? Ana, Craiova

Prof. dr. Stan Cotulbea
Clinica ORL Pediatrie şi Adulţi BEGA, Timişoara

Stimularea auditivă e necesară încă din primele luni de viaţă, deoarece auzul pierdut în perioada micii copilării nu mai poate fi compensat ulterior. Implantul cohlear a schimbat radical prognosticul în cazul copiilor cu surditate sever-profundă, prin implantarea acestui dispozitiv electronic la nivelul urechii interne (cohlee). Astfel, a devenit posibilă perceperea sunetelor. Intervenţia chirurgicală de implant cohlear se poate realiza în centrele universitare din Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Cluj-Napoca. Prin intermediul Programelor Naţionale de Sănătate derulate de Ministerul Sănătăţii, costurile ridicate ale acestor dispozitive (20.000-25.000 de euro) sunt suportate de către stat.

«Ce soluţii există pentru atacurile de panică?»

Am 27 de ani şi, de circa patru luni, am atacuri de panică. Starea de nelinişte apare în momentul în care mă trezesc şi mă însoţeşte pe parcursul zilei. Mă sperie apariţia lor mai ales că atât în plan profesional, cât şi personal, lucrurile merg bine. Cum pot scăpa de atacurile de panică, deoarece îmi este frică să nu mă îmbolnăvesc? Lavinia, Iaşi

Lena Rusti

psiholog psihoterapeut

Atacurile de panică nu apar întâmplător. De aceea, este bine să încercaţi să le identificaţi cauza. La unele persoane, atacurile de panică apar în perioadele stresante, în alte cazuri, se instalează pur şi simplu. Ar fi bine să puteţi vorbi cu o persoană specializată care să vă spună ce sunt atacurile de panică şi cum le puteţi face faţă. Specialistul, care poate fi medicul de familie (într-o primă fază) sau psihologul, va face o trecere în revistă a istoricului dumneavoastră medical. De asemenea, va studia condiţiile în care se manifestă atacurile de panică. Consultul de specialitate este esenţial, deoarece, cu cât aşteptaţi mai mult, cu atât există riscul ca starea să se accentueze. Până ajungeţi la medic, vă sfătuiesc să nu vă mai concentraţi asupra atacurilor de panică.

«Am fost diagnosticată cu melanom a doua oară»

Am 29 de ani, şi în urmă cu doi ani, am fost diagnosticată cu melanom. Am reuşit să mă tratez cu succes, dar în urmă cu două săptămâni am observat că o aluniţă de la nivelul antebraţului şi-a modificat aspectul. Am fost la medic şi vestea a căzut ca un trăsnet. Nu mi-a venit să cred când medicul mi-a spus că am melanom. Locul mi-a fost curăţat, dar mi-e frică de recidivă. Am multe aluniţe pe corp. Ce mă sfătuiţi să fac? Laura, Cluj-Napoca

Dr. Oana Clătici
medic primar dermatolog Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Din păcate, ne confruntăm tot mai des cu diagnosticul de melanom la persoane foarte tinere, chiar începând cu vârsta de 20 de ani. Cu siguranţă, medicul dermatolog a efectuat o anamneză amănunţită pentru identificarea factorilor de risc şi a realizat investigaţiile specifice afecţiunii. Ce puteţi face dumneavoastră? Nu trebuie să vă mai expuneţi la soare sau la solar, va trebui să folosiţi cremă de fotoprotecţie în timpul expunerii cotidiene la soare (nu doar atunci când mergeţi la plajă). Trebuie să mergeţi periodic la medicul dermatolog (o dată la 3-6 luni), pentru realizarea unei dermatoscopii. Deoarece aveţi multe aluniţe pe corp, ideal ar fi dacă aţi realiza şi o dermatoscopie digitală, care oferă, în plus, posibilitatea de a fotografia şi de a stoca imaginea dermatoscopică a leziunilor. Aceste imagini sunt păstrate ca document şi comparate cu imaginile dermatoscopice obţinute ulterior.