«Acneea se poate trata fără a lăsa semne?»

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

Fiica mea, în vârstă de 13 ani, are o acnee destul de severă la nivelul feţei şi pe gât. Din câte am auzit, coşurile nu trebuie stoarse, deoarece riscă să rămână cu semne. Cum se tratează corect acneea?  A. V. , Bârlad

Oana Clătici
medic primar dermatolog spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Acneea este una dintre cele mai supărătoare probleme din perioada adolescenţei, deoarece afectează, în egală măsură, pielea şi imaginea de sine. Dacă unui adolescent îi apare acnee pe faţă, trebuie să meargă la medicul dermatolog. Coşurile nu trebuie atinse ori stoarse şi nu permiteţi să vi se facă acest lucru în saloanele cosmetice. Stoarcerea leziunilor determină o ameliorare aparentă a aspectului feţei, însă, după puţin timp, în loc de o leziune vor apărea trei, iar apoi cinci, pentru că sebumul infectat va activa foliculii vecini. Inevitabil, vor rămâne pete maro şi cicatrice permanente. Dacă este tratată în fazele de început, acneea se poate vindeca. Trebuie însă multă răbdare. De asemenea, dacă observaţi că rezultatele nu apar imediat, nu daţi vina pe medic şi nici nu-l înlocuiţi cu alt medic. Tratamentul acneei durează între patru şi şase luni. După aceea, chiar dacă leziunile au dispărut, se recomandă un tratament de întreţinere.

«Cum scap de frica de a vorbi în public?»

Sunt într-o firmă de cinci ani şi, recent, am fost promovată. Una dintre responsabilităţi este conducerea şedinţelor şi, implicit, vorbitul în faţa colegilor mei. Zilnic, am circa două-trei şedinte şi nu mă descurc. Ba mă bâlbâi, ba mi se pune un nod în gat, ba reuşesc cu greu să articulez unele cuvinte. Ce pot face pentru a ţine un discurs în public? Ioana M., Bucureşti

Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

Vorbitul în public este o experienţă de expunere în faţa unor persoane. Prin ceea ce aţi realizat v-aţi creat o imagine bună şi vreţi să o păstraţi ca atare. Prin urmare, vă puneţi întrebarea: „Ce se va întâmpla când voi vorbi în faţa colegilor?".  Ei bine, prin această întrebare vă creaţi felul personal de a interpreta lucrurile. Mai exact, alegeţi să deveniţi mult mai vulnerabilă, să gândiţi că lumea se uită la dvs. şi să spuneţi lucruri care nu au sens. Nevoia de a face impresie bună naşte în dvs. teama de a nu face impresie proastă. Prin urmare, îi învestiţi pe colegii dvs. cu puterea de a vă judeca şi de a decide dacă sunteţi sau nu suficient de deşteaptă, de competentă etc. Iar vorbitul în faţa lor devine un examen în urma căruia ei decid dacă aveţi voie să vă simţiţi bine sau nu. Ca să vă puteţi relaxa în faţa colegilor, puteţi începe prin a nu evita situaţiile în care trebuie să vorbiţi, ci să le abordaţi calmă şi relaxată, fără gânduri negative şi fără dorinţa de a fi perfectă. Daţi-vă voie să fiţi imperfectă şi hotărâţi să vă simţiţi bine chiar dacă nu excelaţi ori dacă greşiţi sau dacă cineva nu vă place. În timp ce vorbiţi, concentraţi-vă asupra subiectului, ca şi cum v-aţi adresa unei persoane în care aveţi încredere. Evitaţi gândurile despre ceea ce cred ceilalţi despre dvs. Cu cât sunteţi mai naturală, cu atât scăpaţi mai repede de gândurile anxioase care vă fac să roşiţi. Cu cât sunteţi mai naturală, cu atât vă daţi voie să vă simţiţi mai bine cu dvs., indiferent de părerea celor din jur.

«Cât de gravă este infecţia cu virusul hepatitic C?»

În urmă cu o lună, am suferit o histerectomie. Aşa cum se obişnuieşte înaintea oricărei intervenţii chirurgicale, am făcut un set de analize medicale. Rezultatul a indicat faptul că sunt infectată cu virusul hepatitic C (HCV). Eu abia aşteptam să scap de problemele ginecologice care mi-au făcut viaţa un coşmar şi acum m-am trezit cu această nenorocire pe cap. Cât de gravă este infecţia cu acest virus? Elena, Bucureşti

Prof. dr. Mircea Diculescu
director al Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni Bucureşti

În mod evident, este vorba de o infecţie mai veche şi nu legată de histerectomie. În acest moment, adresaţi-vă unui medic gastroenterolog. Acesta vă va recomanda o serie de analize necesare pentru a stabili dacă sunteţi o purtătoare activă sau inactivă de virus. De asemenea, pe baza analizelor se va stabili şi tratamentul potrivit pentru stadiul bolii dvs. Boala poate fi controlată numai prin tratament şi sub supraveghere medicală periodică. Important este să ştiţi că dvs. nu veţi mai putea dona sânge niciodată.

«De ce tuşesc des şi zgomotos?»

În urmă cu o săptămână, am simţit că mă furnică în gât. După două-trei zile, am început să tuşesc astfel încât a început să mă doară foarte tare în piept. Mi s-a pus diagnosticul de răceală şi mi s-a dat să iau sirop de tuse. Însă tusea nu s-a oprit. Ba, mai mult, după ce tuşesc, încep să ameţesc şi mă doare capul. De ce tuşesc în continuare?  Adi Olaru, Constanţa

Radu Leon George
medic de familie, competenţă în fiziokinetoterapie

Tusea este un semn destul de comun al unor procese iritative ale tractului respirator. De multe ori însă, nu are o semnificaţie majoră. În general, corelaţia tusei cu alte elemente clinice sau paraclinice (analize) ne indică gravitatea situaţiei. Dacă tusea a apărut pe fondul unei afecţiuni cardiace, poate fi semnul unei insuficienţe cardiace. Dacă este însoţită de lipsa de aer şi de anxietate, poate fi cauza unei crize astmatice sau chiar a unei crize de astm cardiac. Mai poate exista situaţia în care tusea este însoţită de febră ridicată (39-40 de grade), cu debut brusc, şi de frisoane. În aceste condiţii, tusea poate anunţa o pneumonie bacteriană sau virală. De asemenea, există şi medicaţie care provoacă accese de tuse, precum cea hipertensivă. Este cazul inhibitorilor enzimei de conversie, cum ar fi captoprilul şi enalaprilul. S-a mai constatat că există şi o tuse de cauză emoţională a persoanelor care îşi exprimă indignarea în faţa faptului că nu se simt apreciate.

«Migrenele se pot trata cu ajutorul plantelor?»

De peste zece ani, mă lupt cu migrenele care mi-au distrus viaţa. Am 40 de ani şi lucrez cu jumătate de normă la o firmă, deoarece un serviciu cu normă întreagă este prea solicitant pentru mine. În aceşti zece ani, am fost la sute de doctori, dar durerile s-au atenuat doar pentru scurt timp. M-am gândit că remediile naturale sunt ultima mea şansă la o viaţă normală. Ce plante se recomandă în caz de migrene? Carina Puştai, Bucureşti

Ruxandra Constantina
medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Vasodilataţia cauzată de eliberarea de serotonină, un neurotransmiţător cunoscut şi sub numele de hormonul fericirii şi implicat inclusiv în procesele de dilataţie vasculară, este cea care conduce la durerea de cap severă, pulsatilă. Durerea poate fi însoţită de senzaţie de greaţă şi de vomă, de tulburări de vedere, de fotofobie, de ameţeală, stare de epuizare, astenie, transpiraţii şi de anxietate. Medicina naturistă pune la dispoziţie amestecuri de plante, sub formă de ceaiuri, de tincturi sau de capsule. Se pot bea două-trei căni de infuzie de roiniţă zilnic sau se poate administra o linguriţă de tinctură diluată în 100 ml de apă, de trei ori pe zi, pe stomacul gol sau între mese. Roiniţa este foarte eficientă în caz de migrene, în cure de 21-30 de zile. Vă mai pot fi de folos menta, salvia, busuiocul, ciuboţica-cucului, coada-şoricelului, sunătoarea şi ginkgo biloba. De asemenea, faceţi o infuzie de ceai verde cu miere şi cu lămâie. Se beau trei-patru căni zilnic. Se mai poate face şi un masaj la nivelul frunţii şi al tâmplelor, cu câteva picături de ulei esenţial de lavandă, de rozmarin ori de mentă.

Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite