Începe „dezbaterea“ pe noua Lege a Sănătăţii

În curând, proiectul noii Legi a Sănătăţii, ce prevede încheierea obligatorie a unor asigurări private, va putea fi consultată pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Dezbaterea pe seama noului proiect a debutat cu un atac dur din partea preşedintelui României Traian Băsescu. În cadrul unei emisiuni TV, şeful statului a declarat că Raed Arafat, fondatorul sistemului SMURD în România, este cel mai mare duşman al unui nou sist

Contactat telefonic, Raed Arafat nu a vrut să comenteze deocamdată declaraţia preşedintelui Băsescu.

Medicul Bogdan Opriţa, coordonator SMURD Bucureşti a declarat că sistemul de Urgenţă trebuie să fie public. „Legat de privatizarea în domeniul Urgenţei, există foarte multe probleme. De exemplu, dacă un om cade în stradă, este clar că el nu mai poate alege spitalul la care vrea să meargă şi nici nu este timp să-l întrebi dacă are asigurare de sănătate. Un alt exemplu: dacă au loc evenimente de proporţii, unde este nevoie de o mobilizare uriaşă a resurselor centrelor de Urgenţă, cum se face repartizarea sarcinilor în condiţiile în care vor exista zeci de servicii de acest gen? Va exista oare un coordonator naţional? Ideea este că lucrurile sunt deosebit de complexe în ceea ce priveşte domeniul de urgenţă, iar părerea mea este că sistemul de urgenţă trebuie să fie public.

„Privatul urmăreşte profitul, pe când statul nu“

Prof. dr. Mihai Voiculescu, şeful clinicii de medicină internă a Institutului Clinic Fundeni, a afirmat că, pentru început, privatizarea ar trebui să vizeze numai unele specialităţi şi subspecialităţi.
„Nicio ţară nu are, în acest moment, un sistem de sănătate care să corespundă şi nevoilor populaţiei. Populaţia Globului a crescut şi, prin urmare, numărul persoanelor care solicită servicii medicale a crescut şi el. În toate ţările s-a creat o prăpastie între ofertă şi resursele materiale limitate. Deoarece reforma în sistemul de Sănătate priveşte omul, nu trebuie să ne grăbim. Este necesar să consultăm specialişti în domeniu care, din fericire, există. Însă, aceştia nu trebuie să se implice numai în dezbateri publice sterile, ci să vină cu propuneri de programe alternative. În România, cel mai potrivit program de sănătate este cel englezesc, ce are la bază ideea solidarităţii. Cu alte cuvinte, toată lumea contribuie la un fond de asigurări comun, iar persoanele care doresc servicii suplimentare private se pot asigura la companiile private. Se poate începe cu privatizarea unor specialităţi şi subspecialităţi care nu interferează cu problemele majore de mortalitate şi de morbiditate. Acestea trebuie să rămână în grija statului, întrucât, în mod firesc, privatul urmăreşte profitul, pe când statul nu.

Noua lege, în favoarea bolnavului

Proiectul noii legi a Sănătăţii, care se va afla în curând pe site-ul Ministerului Sănătăţii, prevede ca sistemul actual de colectare a asigurărilor de sănătate să rămână neschimbat, însă modul de alocare şi de gestionare a fondurilor colectate se va modifica. Mai exact, banii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor ajunge la casele de asigurări private de sănătate şi nu la cele judeţene, cum se întâmplă în prezent.
„Practic, o schimbare esenţială în sistem va fi legată de interpunerea între CNAS şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurări private. Acestea vor aduce elemente de competitivitate şi de eficienţă în gestionarea fondurilor şi vor stimula inclusiv creşterea calităţii serviciilor medicale pentru a atrage cât mai mulţi asiguraţi“, afirmă ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau.

Spitalele se vor organiza în societăţi comerciale

În proiectul noii legi, se mai menţionează faptul că spitalele vor avea posibilitatea de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială ori de asociaţie. Ca urmare a acestui fapt, echipa managerială va avea libertatea de a lua decizii la toate nivelurile, de la personal (inclusiv salarizarea diferenţiată) până la structură şi dotare. Schimbări se vor produce şi în medicina primară, în sensul că, pe lângă medicul de familie, va mai exista un medic angajat de primărie care îşi va desfăşura activitatea în zone izolate. Acesta va fi sprijinit de o echipă multidisciplinară al cărei nucleu de bază va fi format din asistenţi comunitari şi din mediatori sanitari.

Citiţi şi:
Revoluţie în sănătate