5 mituri despre suplimentele alimentare

Evită suplimentele alimentare care promit că favorizează slăbirea şi, pe deasupra, tratează toate bolile, fiindcă, de regulă, acestea scapă reglementărilor

Multivitaminele sunt, pentru multe persoane, o soluţie pentru starea de slăbiciune sau de apatie, pentru combaterea stresului, întărirea imunităţii, prevenirea îmbătrânirii premature şi lista poate continua. Specialiştii spun însă că suplimentele trebuie folosite cu precauţie.

1. "Vitaminele îngraşă şi, de aceea, nu este bine să le iei în timpul unei cure de slăbire."

FALS. Administrarea unor suplimente pentru acoperirea carenţelor nutriţionale au ca efect imediat creşterea nivelului de energie prin accelerarea uşoară a metabolismului. Prin urmare, este posibil ca, din moment ce arderile de la nivel celular sunt puţin mai intense, şi nevoia de hrană să apară mai rapid. Însă faptul că stimulează apetitul nu înseamnă că îngraşă. În condiţiile unei diete echilibrate, nu vei acumula kilograme.

Pe de altă parte, dacă iei suplimente care promit că te scapă de excesul ponderal şi, în paralel, ai o dietă bogată în zahăr şi în grăsimi, există probabilitatea să te îngraşi. Vitaminele care cresc cel mai mult pofta de mâncare sunt vitaminele B1 (tiamina) şi B2 (riboflavina).

2. "Dacă ai o dietă dezechilibrată, este bine să faci periodic cure cu suplimente de vitamine şi de minerale."

ADEVĂRAT ŞI FALS. În primul rând, problemele apărute din cauza alimentaţiei dezechilibrate trebuie reglate tot prin dietă. Mai exact, cel mai important este să înlocuieşti produsele industriale cu cele naturale şi să eviţi, pe cât posibil E-urile. Însă după o perioadă lungă în care ai mâncat nesănătos, cu siguranţă organismul tău este slăbit.

Persoanele devenite vulnerabile în acest mod au nevoie de „întăriri". Şi, desigur, în unele situaţii, când se constată anumite carenţe, medicii recomandă, pe lângă modificarea dietei, o cură cu suplimente de vitamine şi de minerale. Pe de altă parte, nici adoptarea unei alimentaţii echilibrate nu ne oferă certitudinea că organismul primeşte toate substanţele nutritive de care are nevoie. De altfel, unele vitamine nu se pot asimila eficient din hrană, cum este cazul vitaminei D. Aşadar, chiar şi în aceste condiţii, poţi avea nevoie de anumite suplimente.

3. "Multivitaminele şi multimineralele au acţiune universal valabilă."

FALS. În teorie, având în compoziţie o varietate de nutrienţi, multivitaminele ar putea răspunde nevoilor oricui, indiferent de vârstă şi de carenţele specifice. În unele cazuri, astfel de suplimente pot fi necesare, mai ales atunci când organismul este slăbit, de exemplu după o boală sau după o operaţie.

Însă, de cele mai mult ori, administrarea suplimentelor alimentare trebuie să se facă personalizat, în condiţiile în care unii dintre noi pot avea, de exemplu, carenţă de vitamina D şi prea multă vitamina A. În plus, o dată cu vârsta, se schimbă şi nevoile nutriţionale. Astfel, în timp ce o femeie tânără, cu menstruaţii abundente are nevoie de 15-18 mg de fier zilnic, la menopauză, aceeaşi femeie nu mai are nevoie de suplimente cu fier, fiindcă îi pot creşte riscul de boli cardiace.

4. "Cele naturale sunt mai bune."

ADEVĂRAT. Suplimentele alimentare de origine naturală sunt de preferat celor de sinteză, fiindcă sunt mai bine tolerate şi absorbite în organism. De exemplu, varianta d-alfa-tocopherol sau RRR-alpha-tocopherol este mai bună pentru organism decât dl-apha-tocopherol, varianta ei sintetică.

În cazul seleniului, este de preferat varianta organică sau L-selenomethionine. Forma mai activă a vitaminei B6 poartă numele de pyridoxal-5-phosphate, iar cea a vitaminei B12 este methylcobalamin sau adenosylcobalamin. Vitamina B2 este mai bine absorbită în varianta riboflavin-5-phosphate.

5. "Suplimentele trebuie luate în timpul mesei."

ADEVĂRAT ŞI FALS. Majoritatea suplimentelor alimentare sunt mai eficiente dacă sunt luate în timpul mesei, fiindcă astfel sunt mai bine absorbite în corp şi irită mai puţin sistemul digestiv. De exemplu, vitaminele din complexul B pot favoriza apariţia unei senzaţii de greaţă după administrare, iar mâncarea atenuează această problemă. Însă trebuie să identifici momentul optim de administrare pe eticheta produsului, spun specialiştii.

Exemple în acest sens sunt enzimele de tipul bromelainei şi proteazei, care au rolul de a reduce inflamaţia din corp. Ele trebuie luate pe stomacul gol, deoarece, în caz contrar, au alt efect: acela de a stimula digestia. Fierul şi aminoacizi precum arginina se administrează cu mai mult timp înainte de masă. Probioticele se iau şi ele pe stomacul gol. În ceea ce priveşte calciul, depinde de tipul suplimentului. Carbonatul de calciu îşi face mai bine efectul după masă, însă citratul de calciu poate fi luat şi înainte, şi după masă.

ATENŢIE!
Unele suplimente pot interacţiona cu tratamentele pentru anumite afecţiuni.

SFATUL SPECIALISTULUI

De obicei, multivitaminele şi multimineralele nu reprezintă un pericol, dacă este vorba despre suplimente luate direct din farmacie şi nu de pe internet, unde nu se poate garanta calitatea produselor şi dacă se iau în doze corecte. A se evita vitaminele din grupul B, în special B6, B9 (acid folic) şi B12, dacă persoana respectivă suferă sau a suferit de o boală neoplazică (cancer), vitamina B5 şi vitamina A, dacă există afecţiuni hepatice grave, vitamina C în doză mare, dacă suferiţi de ulcer, de gastrită sau de litiază renală.

Trebuie ştiut că şi cele mai căutate suplimente pot avea efecte secundare. Coenzima Q10 poate afecta mucoasa gastrică, iar Omega 3 poate creşte transaminazele hepatice. De asemenea, nu este indicat să fie luată în paralel cu medicaţie antiagregantă precum Plavix-ul sau în combinaţie cu medicaţie anticoagulantă precum Sintrom-ul. Dr. Radu Leon George, medic de familie, competenţă în fiziokinetoterapie