Un plasture cu celule stem va «şterge» urmele infarctului

În viitorul apropiat, persoanele care au suferit un infarct vor putea beneficia de un tratament cu celule stem extrase din propria inimă, folosite apoi pentru a „pansa“ ţesutul cardiac vătămat.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Louisville din Kentucky, SUA, au recurs iniţial la un studiu cu celule stem pentru a testa nivelul de siguranţă al procedurii. Însă cercetătorii au constatat că injectarea de celule stem nu doar că acţionează ca un plasture pentru cicatricele de pe muşchiul inimii, ci ajută şi la îmbunătăţirea capacităţii inimii de a pompa sânge în organism. Oamenii de ştiinţă au declarat că acesta este primul caz raportat în care celulele suşă cardiace au fost folosite pentru a trata afecţiuni cardiace la oameni. În trecut au fost realizate teste cu celule stem recoltate din muşchii scheletici sau din măduva osoasă.

Îmbunătăţeşte funcţia cardiacă

Testul preliminar a fost realizat unor persoane cu insuficienţă cardiacă şi care erau supuse unei operaţii de bypass cardiac. În timpul intervenţiei, cardiologii au extras o porţiune de ţesut cardiac din atriul drept al inimii. Apoi, cercetătorii au izolat celule stem din acea mostră de ţesut, pe care le-au cultivat în laborator până când au obţinut aproximativ două milioane de celule suşă pentru fiecare pacient. După 100 de zile de la prelevare, celulele au fost reinjectate în corpul pacienţilor.

Medicii au monitorizat apoi funcţia cardiacă a persoanelor tratate, măsurând în mod special eficienţa cu care inima pompează sânge, folosind fracţia de evacuare a ventriculului stâng (cantitatea de sânge care părăseşte acel ventricul la fiecare bătaie a inimii). Astfel, în cazul tuturor celor 14 pacienţi cărora li s-a administrat tratamentul, cercetătorii au putut constata că, în patru luni de la injectare, capacitatea inimii de a pompa sânge în organism a crescut de la 30,3% la 38,5%. În cazul celor şapte pacienţi care nu au primit tratamentul nu s-a observat nicio modificare a fracţiei de evacuare a ventriculului stâng. 

Eforturi din mai multe direcţii

Cu câteva luni înaintea acestui studiu, cercetătorii de la Universitatea Columbia, SUA, au anunţat şi ei că au găsit o metodă pe bază de celule stem care ajută la refacerea ţesutului cardic afectat de infarct. Astfel, ei au obţinut rezultate încurajatoare prin aplicarea unei grefe formată din celule suşă dezvoltate în culturi in vitro pe o inimă bolnavă.

În urma acestei proceduri, s-a putut constata că în locurile unde a fost aplicat „plasturele" au început să se formeze noi vase de sânge, stimulându-se procesul de regenerare a ţesutului iniţial. În prezent, oamenii de ştiinţă încearcă să dezvolte un plasture cardiac contractil folosind celule stem umane care să ajute atât la regenerarea muşchiului cardiac, cât şi la cea a compartimentelor vasculare din zona respectivă. De asemenea, ei au studiat modul în care celulele care formează plasturele respectiv îşi dezvoltă abilitatea de a genera forţă mecanică şi activitate electrică atunci când acesta este aplicat pe zona vătămată de infarct. Specialiştii testează şi modul în care aceste funcţii pot fi modulate prin culturi in vitro.

Se pot extrage şi din grăsimea umană

Un alt studiu, realizat de această dată de cercetătorii olandezi de la Universitatea „Erasmus" din Rotterdam, arată că celulele stem extrase din grăsimea abdominală grăbesc refacerea muşchiului inimii după un atac de cord. Specialiştii au demonstrat că implantarea de celule stem provenite din ţesutul adipos din zona taliei la nivelul cordului, în decurs de 24 de ore după infarct, îmbunătăţeşte cu 15% funcţia cardiacă după şase luni de la administrare. Momentan, terapia este în stadiu experimental, iar cercetările continuă pentru a determina cu exactitate modul în care aceste celule acţionează, astfel încât tratamentul să poată fi folosit la scară largă.

Descoperirea românească, telocitele, o şansă în plus

În toamna anului 2011, cercetătorii de la Institutul „Victor Babeş" din Bucureşti au anunţat descoperirea care a uimit lumea medicală internaţională: telocitele. Acestea sunt celule umane cu rol-cheie în regenerare, care ar putea reface inima după infarct. Telocitele sunt prezente în apoape toate ţesuturile organismului, în capilarele sangvine, în terminaţiile nervoase, inclusiv în organe precum inima, tubul digestiv, uterul, trompele uterine, plămânii, pancreasul, glanda mamară, dar se găsesc şi în placentă. 

Ele au forma unei caracatiţe, datorită „tentaculelor" lungi şi subţiri (telopode) cu care sunt prevăzute, formând reţele tridimensionale, şi sunt de dimensiuni microscopice, de câţiva microni. Potrivit oamenilor de ştiinţă români, telocitele acţioneză în tandem cu celulele stem, stimulând regenerarea ţesuturilor.

Astfel, ele ar putea fi folosite cu succes pentru refacerea musculaturii cordului după un infarct, dar şi pentru refacerea unor muşchi scheletici. Această descoperire este cu atât mai importantă cu cât completează eforturile specialiştilor în medicină regenerativă, care în ultimii ani testează diverse metode de a corecta capacitatea scăzută de regenerare a ţesutului inimii prin injectarea de celule stem. Astfel, telocitele ar putea permite dezvoltarea unor noi tehnici de transplantare a unor strucuri care să includă celule stem şi telocite şi care să aibă o capacitate mai mare de grefare.

Chirurgia robotică are o serie de avantaje

Mai nou, persoanele care au suferit un atac de cord şi cărora le este indicat bypass-ul pentru refacerea funcţiei cardiace pot face acest tip de intervenţie cu ajutorul chirurgiei robotice. În ultimii ani, acest sistem chirurgical a evoluat foarte mult în întreaga lume, depăşind limitele chirurgiei tradiţionale. Astfel, chirurgia robotică înseamnă o precizie semnificativ mai mare a intervenţiei, o durată mai scurtă de recuperare, reducerea durerii, incizii de dimensiuni mai mici şi un risc mai scăzut de infecţii. De altfel, potrivit specialiştilor, chirurgia robotică este folosită şi pentru implantarea de celule stem, în contextul operaţiilor de bypass.

Specialistul nostru

Prof. dr. Doina Dimulescu
medic specialist cardiolog Spitalul „Elias", Bucureşti

În prezent, terapia medicamentoasă indicată persoanelor care au suferit un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau alte evenimente aterotrombotice include mai multe clase farmacologice, cum ar fi: medicamente cu efect antiplachetar (aspirina, clopidogrelul si alte antiplachetare mai noi), medicamente hipolipemiante (statinele în principal), medicamente ce blochează sistemul renină-angiotensină-aldosteron (inhibitorii enzimei de conversie, sartanii şi antialdosteronicele) şi betablocantele (în boala coronariană). În prevenţie, tratamentul se bazează mai ales pe controlul factorilor de risc.

Frecvenţă

Anual, peste 17 milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza bolilor cardiovasculare.