Adevarul.ro

Apar fără să-şi facă simţită prezenţa şi evoluează încet, dar sigur. Aşa pot fi descrise unele dintre bolile aflate în top ca rată de mortalitate. Ele se manifestă de obicei atunci când este prea târziu pentru ca terapia să mai fie eficientă.

Se întâmplă uneori ca o afecţiune să se instaleze fără să se manifeste în vreun fel sau,dacă unele simptome apar, ele sunt minore şi este posibil să nu le acorzi atenţia cuvenită. De aceea, nu de puţine ori se întâmplă ca astfel de boli să fie depistate atunci când şansele de vindecare sunt reduse. Iată care sunt cele mai periculoase boli care apar fără simptome.

1 Bolile de inimă

Adesea depistate în urma analizelor medicale de rutină, hipertensiunea arterială şi nivelul crescut al colesterolului se numără printre principalii factori care duc la apariţia bolilor de inimă.

Acestea nu au simptome semnificative, cel puţin în stadiu incipient. Din acest motiv, dar şi din cauza numărului mare de decese pe care le provoacă anual, afecţiunile cardiovasculare se situează pe locul întâi în topul celor mai periculoase boli asimptomatice.

2 Diabetul

Multe dintre persoanele care suferă de diabet nu ştiu că au această boală, afecţiunea fiind adesea depistată întâmplător. De altfel, diabetul este una dintre cele mai comune boli care rămân nediagnosticate timp de mulţi ani după instalare.

Acest lucru se întâmplă deoarece senzaţia de sete, oboseala şi scăderea în greutate nu apar întotdeauna în momentul în care există variaţii ale nivelului de glucoză în sânge. Cel mai adesea, boala se manifestă atunci când riscul de complicaţii la nivelul rinichilor, ochilor şi inimii este deja crescut.

3 Glaucomul

Jumătate din persoanele cu glaucom nu ştiu că au această boală. Cele mai multe observă că vederea li se deteriorează abia într-un stadiu avansat al bolii. Afecţiunea este cu atât mai periculoasă cu cât afectează milioane de oameni din întreaga lume şi este una dintre cauzele principale ale orbirii.

Cea mai bună metodă de combatere a glaucomului constă în depistarea şi în instituirea tratamentului în faza de început a bolii, pentru a-i stopa evoluţia. De aceea, specialiştii recomandă ca, după vârsta de 40 de ani sau chiar mai devreme în cazul în care ai rude cu glaucom, să faci anual un control oftalmologic complet.

4 Hepatitele virale cronice

Virusurile hepatitice B şi C au infectat până în prezent aproape 530 de milioane de persoane de pe glob. Dacă nu sunt depistate şi tratate la timp, hepatitele virale cronice duc la ciroză, la cancer hepatic sau chiar la deces.

Simptome precum dureri de cap, febră şi o stare de oboseală permanentă apar de obicei în stadii avansate ale ambelor afecţiuni, putând fi uşor de confundat cu manifestările altor boli. Până în acest moment, doar hepatita B poate fi prevenită prin vaccinare. Ambele boli pot fi depistate printr-o analiză specifică a sângelui.

5 Cancerul pulmonar

În cazul cancerului pulmonar, manifestările de tipul tusei persistente, durerilor în piept sau febrei apar doar în fază terminală, persoana afectată putând părea sănătoasă chiar şi zece ani după debutul bolii. Afecţiunea poate fi depistată cu ajutorul radiografiei pulmonare, iar dacă acest lucru se întâmplă de timpuriu, rata de supravieţuire este de aproape 50 la sută.

Cu cât tratamentul este demarat mai devreme, cu atât şansele de vindecare în cazul unei afecţiuni grave sunt mai ridicate.

Vizita la medic se face anual

Chiar dacă nu prezinţi semne ale unei afecţiuni, este indicat să te prezinţi anual la medicul de familie pentru un consult şi să-ţi faci analizele de bază. De asemenea, cu aceeaşi periodicitate, trebuie să-ţi măsori tensiunea arterială, să faci o electrocardiogramă, o radiografie toracică, o ecografie abdominală şi, în cazul femeilor, un test Babeş-Papanicolau.

Alarmant: Circa 300.000 de persoane mor anual din cauza unei boli depistate târziu.

Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George
medic de familie, competenţă în fiziokinetoterapie

Pentru a depista la timp bolile asimptomatice, este bine să se facă anual examinări clinice şi analize ale markerilor de inflamaţie, precum fibrinogenul, VSH-ul şi proteina C reactivă. Dacă unele dintre aceste analize nu se încadrează în limite normale, se recomandă şi markerii virali sau alte tipuri de investigaţii mai performante, precum IRM-ul sau scintigrafia.

În cazul hepatitelor, analizele de laborator precum transaminazele, TGO, TGP, asociate cu alte analize de laborator sunt utile în stabilirea unui diagnostic prezumtiv.