Prof. dr. Mihai Voiculescu, medic primar medicină internă: «Virusul hepatitic B este verişor cu HIV»

Prof. dr. Mihai Voiculescu

Crede în tratamentele inovatoare şi este redactorul-şef al prestigioasei reviste „Lancet“, ediţia română. Am vorbit cu profesorul doctor Mihai Voiculescu despre pericolul pe care îl reprezintă infecţia cu virusurile hepatitice.

Adevărul Weekend Sănătate: Care este cel mai agresiv virus hepatitic?

Prof. dr. Mihai Voiculescu: Dintre virusurile hepatitice curente, cel mai agresiv şi cel care generează complicaţii severe este virusul hepatitic B. Atrag atenţia că doar 20% din infecţiile acute cu virus B se pot diagnostica, patru cincimi sunt tăcute, iar pacienţii îşi decoperă după ani de zile infecţia. Din nefericire, de multe ori, sub aspecte severe precum ciroza sau cancerul.

Cum se ajunge aici?

Virusul n-ar putea să supravieţuiască dacă, o lungă perioadă de timp, nu ar fi agreabil celulei hepatice şi nu ar trăi fără să genereze simptome. La un moment dat se desconspiră. Dar atunci ficatul este deja profund afectat.

Câţi români sunt infectaţi cu virusurile hepatitice B şi C?

Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului şi „Fundaţia Academician Marin Voiculescu" au finanţat un studiu epidemiologic, publicat pe website-ul www.balkanhep.eu, care arată că în România răspândirea virusului B este de 7%, iar cea a virusului C, de 5%.

Ce complicaţii pot crea aceste infecţii?

Infecţiile cu virus hepatitic B şi C generează hepatită cronică, ciroză hepatică, cancer hepatic, insuficienţă hepatică acută şi insuficienţă hepatică cronică.

Care sunt manifestările bolilor pe care le-aţi menţionat?

Cazurile simptomatice nu generează manifestări caracteristice. Pacientul are doar o vagă senzaţie de oboseală, o scădere a poftei de mâncare, uneori apare urina puţin mai închisă la culoare şi rareori se produce icterul. Dar o persoană din cinci are simptome şi, dintre acestea, niciuna simptome caracteristice.

În ce fel este atacat ficatul?

Virusurile B şi C nu fac niciun rău ficatului, ci indirect, prin sistemul imunitar. Ele nu distrug celula hepatică, fiindcă în acest fel şi-ar distruge locul în care s-au adăpostit. Dar sistemul imunitar descoperă că în celula hepatică se ascund virusuri şi nu are capacitatea de a ataca diferenţiat structurile virusului faţă de structurile celulei hepatice. Şi atunci omoară şi virusul, omoară şi celula hepatică.

Cum se ajunge la ciroză hepatică?

Ciroza hepatică presupune apariţia unui ţesut fibros asociat cu reorganizarea întregii arhitecturi hepatice. Cu alte cuvinte, ciroza hepatică este o vindecare defectuoasă a ficatului. Ţesutul fibrozat devine el cauză de boală într-o a doua etapă. Aşadar, ne infectăm acum cu un virus, ne vindecăm de infecţia acută, dar începem o a doua boală, care este determinată de cicatricea restantă. Aceasta este, de fapt, ciroza hepatică: o sumă de cicatrice deformante la nivelul ficatului. În caz de ciroză hepatică, nu mai ai nimic de făcut, decât transplant de ficat.

Dacă virusul rămâne în corp nu este în pericol şi noul ficat transplantat?

Aţi sesizat corect, virusurile hepatitice B şi C nu se ascund numai în ficat, ele sălăşluiesc şi în alte zone ale corpului, precum splina, şi trec la atac atunci când persoana face transplant. Aşadar, înainte de a trimite pacientul la transplant, medicul trebuie să se asigure fie că pacientul nu mai are virusul în corp, fie că va fi tratat şi după transplant pentru a ţine infecţia sub control.

Ce tratamente inovatoare există pentru cei infectaţi, astfel încât să nu ajungă în situaţia-limită în care să fie necesar transplantul?

Dispunem de soluţii foarte eficiente atât pentru virusul B, cât şi pentru virusul C. Ceea ce nu reuşim cu virusul B este extragerea din genom a acelor fragmente de virus care pot genera cancer hepatic. Deci putem opri progresia hepatitei cronice sau a cirozei, dar nu putem încă să eliminăm riscul de cancer. În trei ani vom avea un medicament nou care va eradica infecţiile cu virusul hepatitic în numai trei luni, cu o singură tabletă pe zi. Fac parte din consiliul de validare a medicamentului şi vă pot spune că, probabil, va fi disponibil în Statele Unite în doi ani şi apoi în Europa. Deci va fi disponibil şi la noi, dar nu mai devreme de trei ani.

Ce măsuri de precauţie trebuie să-şi ia tinerii infectaţi cu virusul B sau C dacă vor să facă un copil?

Într-un astfel de cuplu nu este nevoie de măsuri extreme. Pentru infecţia cu virus B, medicamentele telbivudina şi tenofovir asigură, în cazul bărbatului, după o singură lună de tratament, dispariţia virusului din sânge. Pentru gravidă, riscul de trecere a virusului B la făt scade până la zero dacă, începând din luna a şasea, femeia face tratament cu telbivudină şi tenofovir, iar fătul la naştere primeşte antiglobulină şi este imediat vaccinat. Pentru virusul C, bărbatul face tratamentul cu interferon şi cu ribavirină, eventual cu boceprevir sau cu telaprevir, iar la gravidă se adoptă protocoalele caracteristice, cu menţiunea că fiecare caz în parte trebuie abordat distinct.

Cum putem evita infecţiile cu virusurile B şi C?

În primul rând, trebuie să ştim unde se găsesc ele pentru a ne feri. Şi se găsesc în salivă, în laptele matern, în secreţia vaginală, în spermă şi în sânge. Virusul B este de o mie de ori mai contagios decât HIV-ul. La o mie de contacte sexuale cu o persoană care are HIV, doar una ia virusul. În schimb, dacă o persoană cu virus B are contact sexual cu o mie de femei, toate iau infecţia. HIV-ul este verişor primar cu virusul B. Analizate molecular, seamănă ca două picături de apă şi infectează organismul în acelaşi fel. De aceea, şi medicamentele de la HIV, toate, sunt utile în a trata infecţia cu virusul B, dar le folosim cu 10 ani întârziere, pentru că de-abia acum ne-am dat seama de această asemănare.

Cifre

În România, răspândirea virusului B este de 7%, iar cea a virusului C, de 5%.

Curriculum Vitae

- Nume: Mihai Voiculescu
- Data şi locul naşterii: 22 noiembrie 1945, Giurgiu
- Stare civilă: Căsătorit
- Funcţie: Şeful clinicii de medicină internă a Institutului Clinic Fundeni şi profesor la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Bucureşti