Câtă apă trebuie să bem, de fapt, ca să ne hidratăm corect

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mai nou, specialiştii spun că nu trebuie să bem  mai mult de doi litri de apă pe zi
Mai nou, specialiştii spun că nu trebuie să bem mai mult de doi litri de apă pe zi

Dacă bei apă doar atunci când ţi-e sete, este prea târziu, fiindcă eşti deja uşor deshidratat, atrag atenţia specialiştii. Starea persistentă de oboseală poate fi şi ea un semn al pierderii apei din corp.

În zilele caniculare, putem avea de suferit chiar şi atunci când respectăm recomandările specialiştilor cu privire la cantitatea de lichide pe care trebuie să le bem în 24 de ore. Pentru că nu contează atât de mult câtă apă bem, ci modul şi momentul în care o bem, arată cele mai recente studii ale oamenilor de ştiinţă.

Apa băută în exces provoacă dezechilibre

Dacă bem apă doar atunci când ne este sete, în cantităţi mari, nu aducem, de fapt, niciun beneficiu organismului. Explicaţia este că senzaţia de sete apare atunci când corpul este deja deshidratat. Iar în această situaţie, organismul nu poate asimila corect prea multă apă, aşa că o cantitate în exces face mai mult rău decât bine.

De fapt, „apa în exces diluează foarte mult electroliţii din organism - sodiul, potasiul, clorul - iar acest lucru duce la dezechilibre importante", semnalează medicul de familie Radu Leon George, cu competenţe în fiziokinetoterapie, de la Clinica Leomedica din Bucureşti.

Câteva guri, din oră în oră

Nutriţionistul Spero Tsindos, un specialist australian de la Universitatea „La Trobe", din Melbourne, a mers chiar mai departe şi a declarat, pentru publicaţia britanică „The Daily Mail", că recomandarea medicilor de a bea în fiecare zi doi litri şi jumătate de apă vine doar în sprijinul companiilor care comercializează apa îmbuteliată, şi nu în beneficiul consumatorilor.

De fapt, spune el, ar trebui să bem câteva guri de apă la temperatura camerei din oră în oră, ajungând la un total de maximum doi litri de apă. Însă trebuie să ne hidratăm suplimentar cu ceaiuri, supe, sucuri naturale din fructe sau chiar consumând fructe şi cu legume proaspete.

Cum se manifestă deshidratarea

Atunci când se pierde o proporţie de 2% din volumul total de apă al organismului (prin procesele naturale: transpiraţie, respiraţie, urinare), apare deshidratarea uşoară, manifestată prin sete şi, uneori, prin pierderea apetitului şi prin senzaţia de piele uscată. Dacă apa pierdută nu este înlocuită printr-un aport optim de lichide, deshidratarea se agravează. Ritmul cardiac şi rata respiraţiei cresc pentru a comensa scăderea în volum a plasmei sangvine, în timp ce temperatura corporală creşte şi ea, ca rezultat al transpiraţiei din ce în ce mai reduse.

Pierderea a 5-6% din volumul total de apă al corpului se asociază cu o stare de somnolenţă şi de oboseală persistentă, dureri de cap, ameţeală şi, în unele cazuri, cu amorţeala unuia dintre membre. Multe persoane confundă această stare cu oboseala normală provocată de suprasolicitare şi de stres şi încearcă să o combată cu ajutorul cafelei. „Cafeaua, alături de alcool, deshidratează suplimentar organismul", atrage atenţia medicul specialist în medicină de urgenţă Mihaiela Coman, de la Spitalul Militar Central din Capitală.

Dacă se ajunge la o pierdere de 10-15% din volumul corporal de apă, apar spasme musculare, pielea are aspect uscat şi îşi pierde elasticitatea (atunci când o apeşi cu degetul îşi revine greu la poziţia iniţială), vederea se înceţoşează, transpiraţia şi nevoia de a urina scad considerabil şi se pot instala confuzia şi starea de delir. La pierderi de peste 15% din cantitatea de apă, viaţa nu mai este posibilă.

„Ne putem da seama că suntem deshidrataţi şi analizând aspectul limbii, care poate căpăta o culoare zmeurie. Buzele şi tegumentele se «usucă», apar senzaţia de nisip în ochi, respiraţie dificilă şi modificarea vâscozităţii mucoasei nazale, precum şi dureri la nivelul glandelor salivare, în unele cazuri. Dacă deshidratarea persistă, ea afectează inclusiv articulaţiile, care devin dureroase şi, în final, se instalează senzaţia de dezorientare, delirul, convulsiile, coma şi poate surveni chiar decesul", spune medicul de familie Radu Leon George.

În situaţiile grave sunt necesare săruri

În unele cazuri, hidratarea cu apă nu este suficientă pentru a ne pune pe picioare. De exemplu,atunci când deshidratarea apare ca o consecinţă a pierderilor masive de apă prin tulburări digestive şi vomă, cauzate de toxiinfecţii alimentare sau când petrecem mult timp în căldură fără un aport optim de lichide, devine necesară rehidratarea cu ajutorul unor săruri de la farmacie.

„Odată cu apa eliminată prin transpiraţie în zilele caniculare, se pierd şi electroliţi, poate cel mai important fiind potasiul, al cărui dezechilibru de concentraţie poate avea consecinţe serioase în ceea ce priveşte activitatea de reglare a frecvenţei cardiace, adică pot să apară extrasistole sau chiar aritmii mult mai severe. De aceea, în aceste situaţii este recomandată administrarea sărurilor de rehidratare cu conţinut de potasiu", precizează medicul Radu Leon George.

80% din necesarul zilnic de apă trebuie să provină din ceea ce bem, iar 20% - din alimente, în special din fructe şi din legume proaspete.

"Cafeaua, alături de alcool, deshidratează suplimentar organismul."
Mihaiela Coman medic de urgenţă

Culoarea urinei, un indiciu preţios

Specialiştii atrag atenţia că, atunci când nu ne hidratăm suficient, şi urina îşi schimbă culoarea. Acest lucru se explică prin faptul că un nivel redus de apă în corp face ca rinichii să „macine în gol". Într-o primă fază, consecinţa este eliminarea unei cantităţi mai mici de urină, care este însă foarte concentrată şi care conţine mai ales reziduuri. Culoarea normală a urinei este uşor gălbuie, limpede. Cu cât ea este mai închisă la culoare, cu atât ar trebui să fim mai îngrijoraţi, iar dacă devine maronie şi tulbure, este cazul să mergem de urgenţă la medic.

info
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite