Cât de necesare sunt curele detoxifiante

Doamna Papadopol ţine cure periodice de purificare prin intermediul ceaiurilor

Tot mai des, suntem îmbiaţi să testăm metode ce promit purificarea organismului de toxine. Curăţarea colonului, drenajul limfatic, reflexoterapia, chiar şi duşurile scoţiene se numără printre tratamentele pe care le avem la îndemână. Sunt ele necesare?

Organismul are propriile mecanisme prin care se curăţă de substanţele nocive: transpiraţia, diureza (eliminarea de urină), tranzitul intestinal şi respiraţia. Însă aceste funcţii au o misiune tot mai dificilă în condiţiile în care consumăm alimente tot mai bogate în aditivi, respirăm un aer mai poluat şi luăm contact cu produse de curăţenie pe bază de substanţe chimice. Toate acestea au efecte cumulative asupra organismului, obligându-l să se adapteze pentru a menţine un echilibru interior.

Pe termen lung, consecinţele pot fi de la simple neplăceri şi până la boli grave. „Există o serie de simptome nespecifice care ar trebui să ne ridice un semn de întrebare şi să ne indice nevoia de detoxifiere: tulburările gastrointes­tinale (constipaţie, meteorism abdominal, senzaţie de greaţă, gust amar), senzaţia de oboseală cronică, ameţelile, lipsa poftei de mâncare, somnolenţa diurnă, insomnia nocturnă sau stările de agitaţie", ne explică Ruxandra Constantina de la clinica Medas, medic de familie cu competenţe în apifitoterapie şi în reflexoterapie.

Alimentaţia, cât mai puţin procesată

Ne mobilizăm pentru un proces de purificare a organismului atunci când nu ne simţim bine şi când suntem conştienţi de anumite greşeli şi excese, dar şi când înţelegem că un asemenea demers aduce beneficii pentru sănătate. „În medicina alopată, curele de detoxifiere în sine nu există ca şi tratament medical propriu-zis. Aceste situaţii sunt în general conştientizări ale unor erori de alimentaţie, de exemplu, generate de stilul de viaţă modern, de timpul redus alocat preparării alimentelor şi alimentaţiei, de oferta de alimente din comerţ şi de buget", explică medicul nutriţionist Adrian Copcea din Cluj-Napoca.

Aşa s-a întâmplat cu Andreea Lăzărescu, femeia de afaceri care, la vârsta de 31 de ani, a trecut peste noapte de la 100% junk-food la 100% raw-food (hrană fără foc). Până atunci, mâncase foarte puţine vegetale şi aproape deloc crud. „Nu cred că mâncasem mai mult de două mere proaspete toată viaţa", mărturiseşte Andreea. Pentru ea, mobilizarea s-a produs în urma vizionării unor filme documentare, iar consecinţele schimbării s-au făcut simţite imediat, la nivel fizic şi mental. „Nu am mai avut niciun fel de migrenă, nicio durere menstruală, mă trezeam fremătătoare, vibrantă, plină de energie", povesteşte Andreea.

În această „călătorie", prin intermediul oamenilor pe care i-a întâlnit, a luat cunoştinţă şi cu alte modalităţi de „eliberare" a corpului şi spiritului, precum yoga, reiki şi creştinismul. Acum are un magazin raw şi un blog prin care îşi face cunoscute reţetele sănătoase, de crudităţi. Totuşi, Andreea nu încearcă să impună cuiva stilul ei de viaţă: „La mine, schimbarea s-a produs foarte rapid, sunt o persoană explozivă. Însă, uitându-mă în jur, am observat că persoanele calme, echilibrate obţin rezultate stabile, în timp, dacă fac schimbările alimentare treptat".

Aciditatea internă, o posibilă sursă de «rău»

Una dintre teoriile care explică acumularea de toxine în organism şi în care crede şi Andreea este cea care incriminează aciditatea mediului intern, susţinută de americanii Robert O'Young, microbiolog şi nutriţionist, şi Shelley Redford Young, tera­peut specializat în nutriţie. Pe scurt, sângele nostru trebuie să aibă un pH cuprins între 7,35 şi 7,45, iar un pH prea scăzut (acid) va fi „tamponat" prin scoaterea mineralelor din organe (calciu din oase sau magneziu din muşchi). În timp, dacă sunt solicitate intens, organele nu mai funcţionează corespunzător. Iar alimentele care cresc aciditatea sunt tocmai cele de origine animală, alcoolul şi cele bogate în aditivi (fast-food), în timp ce legumele, zarzavaturile şi fructele sunt alcaline.

Curele cu plante se fac la trei-patru luni

Un domeniu care studiază de secole modalităţile de detoxifiere este medicina naturistă. După cum ne spune medicul fitoterapeut Ruxandra Constantina, „este bine să efectuăm cel puţin patru cure de detoxifiere pe an, cu o durată ce variază de la 7-10 zile până la o lună, la fiecare schimbare de anotimp, pentru a pregăti organismul să se adapteze mai bine noilor condiţii". Curele detoxifiante cu anghinare, coada-calului şi păpădie l-au ajutat pe domnul Mihai C. să reducă intensitatea crizelor de gută şi dozele de medicamente antiinflamatoare. Aceasta pentru că infuziile stimulează „spălarea" acidului uric, substanţa care se depune pe articulaţii şi provoacă inflamaţie.

„Când eşti mai tânăr, ai impresia că merge şi aşa. Am început să fumez la 12-13 ani, aveam o alimentaţie dezechilibrată, hipercalorică. Apoi am început să am dureri de cap, atacuri de gută, dureri la nivelul ficatului", spune Mihai, în vârstă de 52 de ani. S-a lăsat de fumat, a început să meargă mult pe jos şi a mai scăpat de kilogramele în plus. Curele naturiste pentru detoxifiere o menţin în formă şi pe doamna Vasilica Papadopol, o bunică perfecţionistă în vârstă de 75 de ani. De zece ani, la fiecare trei-patru luni, face o vizită fitoterapeutului. „Doamna are un regim de viaţă sănătos, a făcut şi reflexoterapie, ţine şi curele, ceea ce o ajută să aibă şi o viaţă de mai bună calitate. Asta le spun mereu pacienţilor, contează şi calitatea vieţii, nu doar cantitatea", subliniază medicul Ruxandra Constantina.

Opţiuni purificatoare

- Zilele de post sau o zi pe săptămână în care mâncăm numai crud oferă corpului ocazia să scape de toxine.
- Activitatea fizică: mobilizează celulele implicate în apărarea organismului şi înlătură stresul. În plus, presiunea exercitată de muşchi asupra vaselor limfatice ajută la drenarea toxinelor.
- Drenajul limfatic: tehnicile speciale de masaj favorizează deblocarea aşa-numitelor cisterne limfatice, care adună reziduurile din spaţiul interstiţial (dintre celule) şi le varsă în vene, de unde acestea ajung la rinichi.
- Reflexoterapia: se bazează pe exercitarea de presiune controlată la nivelul unor puncte de la nivelul tălpilor şi mâinilor, corespunzătoare organelor interne, reglându-le funcţionarea.
- Tehnicile de curăţare a colonului: părerile sunt împărţite. Unii medici consideră că acest organ nu este programat să fie vreodată gol, alţii spun că metoda ajută, în condiţiile alimentaţiei actuale. Alimente care stimulează tranzitul intestinal sunt fibrele de psyllum, seminţele de in, cerealele integrale de ovăz şi de orz şi iaurtul natural, bogat în bacterii prietenoase.

Sfat

Pe durata detoxifierii, renunţă la alimentele cu conservanţi sau cu grăsimi şi întrerupe fumatul.