VIDEO Refacerea cetăţii Ada Kaleh, o intenţie de 40 de ani

Cetatea Ada Kaleh, inundată la construirea barajului de la Porţile de Fier, trebuia strămutată pe insula Şimian. Proiectul a rămas la stadiul de intenţie. Autorităţile se încurcă în exproprierea unor grădini de zarzavat. Comunitatea turcească renumită pentru ţigările şi dulceţurile fine s-a risipit în cele patru vânturi. Mai sunt doar câţiva supravieţuitori.

În cotul pe care îl face Dunărea între Gura Văii şi vechea Orşovă, aproape de vărsarea râului Cerna în fluviu, a fost cândva insula Ada Kaleh. Supranumită, la vremea aceea, Raiul de pe Dunăre, insula ţinea la adăpost leandri uriaşi, gutui  sau trandafiri şi răspândea miros de smirnă. Inundat de comunişti în 1970, peticul de pământ, în formă de stea, din inima Dunării şi locuitorii lui au plătit tribut greu hidrocentralei de la Porţile de Fier 1.

Insula a dispărut pentru totdeauna în apele lacului de acumulare ce a înghiţit şi florile de iasomie, şi Strada Principală, învăluită în aromă de tutun şi cafea. Moscheea a fost aruncată în aer la fel ca şi celelalte clădiri umbrite de viţă-de-vie şi de smochini sălbatici. Iar cei peste 600 de localnici turci, după ce şi-au văzut paradisul înecat, au plecat care-ncotro.

În apropiere de Drobeta- Turnu Severin, se zăreşte Insula Şimian. Pe una dintre marginile sale zac cărămizi roşii, năpădite de buruieni, ruinele fostei cetăţi din insula Ada Kaleh, peste care zboară păsări de baltă.

Plante şi păsări de baltă pe Insula Şimian

„Flora şi fauna de pe insulă s-au schimbat în timp. S-a format aici, odată cu amenajarea barajului  de la Porţile de Fier 1, o baltă care scaldă insula, iar păsările şi plantele s-au adaptat la acest tip de climat”, spune arheologul Gabriel Crăciunescu de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.

Moscheea din fosta insulă-cetate

Peste 54 de hectare de sălbăticie, la care nu poţi ajunge decât cu barca, adăpostesc şi acum mormintele strămutate ale turcilor de pe fosta insulă-cetate. Insula Şimian, ea însăşi o ruină, ar fi trebuit să fie noua Ada Kaleh. Niciun turc însă nu a vrut să se mute în locul unde comuniştii găsiseră sălaş pentru butoaiele cu bragă sau pentru petalele de trandafir amestecate cu zahăr şi cu mare ştiinţă în dulceţuri.

Singura amintire, salvată integral de pe Ada Kaleh, este piatra pusă pe fosta insulă de către sultanul Mahmut Khan al II-lea. Cazematele transferate de pe Ada Kaleh nu mai au aproape nimic în comun cu aerul lor de odinioară. Păstrează doar o parte din materialul de construcţie autentic şi au fost folosite la un moment dat de către grănicerii de pe insula Şimian ca adăpost pentru cai. 

Ada Kaleh, paradisul pierdut

Acum, după aproape 40 de ani, Ada Kaleh zace în adâncuri, la 30 de metri, măcinată de ape. Nici insula Şimian, destinată reconstrucţiei locului care odată a fost un porto-franco al austriecilor, nu are o soartă mai bună. În ciuda planului comuniştilor, nu a fost populată de localnicii turci, care făceau ţigări fine, ce concurau cu havanele cubaneze.

Strada Principală, unde turiştii erau îmbiaţi cu bragă şi halviţă

Astfel, după ce au fost strămutate zidurile cetăţii-bastion, mormintele şi  cazematele, aflate în serai, insula Şimian a fost dată în grijă grănicerilor. Aceştia au locuit într-o clădire din care, acum, nu au mai rămas decât zidurile, ce au devenit, şi ele, piese de muzeu, alături de cimitirul musulman adus de pe Ada Kaleh.

Proiectul de amenajare, în sertar

Planurile pentru amenajarea insulei Şimian există din 1970. Dar până acum nu s-a mişcat nimic. Autorităţile din Mehedinţi însă se căznesc de ceva vreme să introducă în circuitul turistic insula Şimian, ea însăşi un monument al naturii, şi vor să readucă ceva din aerul de altădată al insulei Ada Kaleh.

Proiectul pe care îl are Consiliul Judeţean Mehedinţi, alcătuit împreună cu Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, de amenajare a insulei, prevede lucruri care, deocamdată, din lipsă de bani, nu se pot realiza. „Proiectul acesta este la faza de intenţie, deoarece există probleme cu proprietarii de pe insulă. Aceştia au o parte din teren şi trebuie despăgubiţi.

Zidurile cetăţii, înainte de a fi strămutate

Este vorba de  o treime, dintr-un total de 54 de hectare, cât măsoară insula, pe care sperăm să le obţinem, ca, pe ele, să amenajăm hoteluri şi locuri de agrement. Mai întâi de toate, trebuie să asigurăm sursa de apă, o staţie de epurare, pentru că nu avem cum să aruncăm direct în Dunăre apele uzate.

Proiectul nostru, care vizează fonduri structurale, are în vedere reabilitarea bastionului şi a turcismelor din Ada Kaleh”, spune Dumitru Fota, directorul Direcţiei Integrare Europeană din cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi.

Fonduri structurale pentru smochini

„Vrem să recreăm atmosfera din Ada Kaleh pe insula Şimian şi, având în vedere clima de aici, care este asemănătoare cu cea de pe insula scufundată, au fost aduşi încă din 1970 smochini ale căror fructe sunt mici şi negre şi din care turcii făceau odată vestita lor dulceaţă”, spune Sorina Matacă, directoarea Muzeului Porţilor de Fier.

Reconstituirea bastionului pe Insula Şimian

Intenţiile muzeografilor, ce se regăsesc şi în planul de reamenajare a insulei Şimian după tipicul Ada-Kaleh, nu se opresc aici. În cadrul muzeului există un fond Ada Kaleh şi sunt conservate multe dintre obiectele de pe insulă.

Supravieţuitor din Insula Cetăţii

Husref Durgut a trăit pe insula Ada Kaleh. Are 65 de ani şi lăcrimează când povesteşte despre momentele dramatice când a trebuit să plece din casa sa. „Pentru noi, turcii, strămutarea a fost o altă dramă. Stăteam pe malul Dunării şi priveam neputincioşi cum toată munca noastră, viaţa noastră, casa noastră erau acoperite de ape”, povesteşte Husref.

Turcul îşi aduce aminte că a locuit un timp, până  a reuşit să-şi împacheteze toate amintirile, şi în catacombele cetăţii. „Ţin minte că aveam 200 de gâşte care au zburat toate la sârbi când au venit să ne evacueze”, îşi aminteşte Husref. Până a fi inundată insula, aici trăiau în jur de 600 de turci.

Scurt istoric

Insula Ada Kaleh a fost locuită încă din Antichitate. Datorită poziţiei strategice, în conflictul austro-ungar cu otomanii a avut o importanţă deosebită. La 1689, armata austriacă a construit aici o fortăreaţă împotriva Imperiului Otoman. În următoarele decenii, ocupaţia insulei Ada Kaleh s-a schimbat de mai multe ori între Austria şi Imperiul Otoman.

Catacombele, acum pustii şi năpădite de buruieni

În urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula le-a rămas permanent turcilor cu scurte întreruperi în favoarea austriecilor între anii 1789 şi 1791. Insula a devenit teritoriu românesc în anii 1918-1920 . Majoritatea populaţiei insulei era de origine turcă.

Muzeografii vor să reinventeze Ada Kaleh-ul

Muzeografii mehedinţeni vor să reamenajeze câteva aşezări turceşti aşa cum erau în Ada Kaleh şi să reinventeze pe insula Şimian aerul şi culoarea a ceea ce  a fost odată paradisul plantelor mediteraneene şi al cafelei la ibric.

Au fost aduşi încă din 1970 smochini ale căror fructe sunt mici şi negre şi din care turcii făceau cândva vestita lor dulceaţă.

 Sorina Matacă directoarea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier

Proiectul pentru Şimian este la faza de intenţie. Există probleme cu proprietarii de pe insulă, care trebuie despăgubiţi.

Dumitru Fota directorul Direcţiei Integrare Europeană din cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi.